Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Panereticul papă Francisc îl pune pe Buddha la același nivel cu Hristos!

La adresa – https://katanixis.blogspot.ro/2017/04/blog-post_312.html#more sunt detaliile de mai jos:
Se vorbește despre mesajul pe care papa Francisc l-a trimis cu ocazia sărbătorii Vesakh, care este cea mai importantă sărbătoare budistă, în care se prăznuiesc (în 3 mai în Asia de Răsărit și în 10 mai în Asia de Sud) diferite momente din existența pământească a lui Buddha: nașterea, ”iluminarea”, moartea.
Papa spune printre altele în mesajul lui: ”religiile trebuie să colaboreze, pentru că religia este folosită adesea astăzi pentru a justifica violența. Trebuie să se renunțe la orice discurs al urii în mijloacele mass-media.”
Este recunoscută de către ereziarhul papă ”unicitatea religiilor noastre” (papistașă și budistă), însă se subliniază că papistașii (papa zice ”creștinii”, dar papistașii nu sunt creștini, nefiind botezați) și budiștii trebuie să colaboreze în cât mai multe domenii. El spune: ”Iisus Hristos și Buddha au promovat ferirea de violență, pentru că AMÂNDOI au fost niște făcători de pace.” Așadar se face o incredibilă identificare între Dumnezeu Cel adevărat și Buddha, ca și cum ar fi pe aceeași treaptă!
Anathema ție, ereticule Francisc, ocrotitor al homosexualilor și al pedofililor, surpător al ecumeniștilor din adevăr în minciună.

Ecumeniștilor români, acesta este dumnezeul și călăul vostru, de groaza căruia tremurați: papa cel ”infailibil.” Lui vă închinați voi, nedemni urmași în scaunul arhieriei ai Sfinților Ilie Iorest, Sava Brancovici, Simion Ștefan și Iosif al Maramureșului, pe care îi sărbătorim astăzi ortodocșii iubitori de Adevăr. Nu voi conduceți azi B.O.R., nu vă lasă Hristos să duceți Biserica Lui spre iad, ci voi sunteți rupți de Biserica neamului românesc. Hristos așteaptă pocăința voastră. Poporul așteaptă să fie cârmuit în Adevăr, nu doar sărăcit, amenințat, mințit și batjocorit.

Când vă pomenesc preoții cu conștiință ortodoxă, tremură carnea pe ei de frică, de groaza mâniei ierarhului lor. Nu se simt slujind într-un sfânt altar, ci ca și cum ar fi batjocoriți și mutilați sufletește în camera 4 spital de la vechea închisoare din Pitești. O zi dacă ar putea să nu pomenească ierarhul eretic, fără consecințe inchizitoriale pentru ei, ar face-o CÂNTÂND PASCAL, să simtă și ei că slujesc o DUMNEZEIASCĂ Liturghie nemânjită de ereziile din Creta, pe care le-ați semnat ca niște Iude, ca să râdeți ACUM în fața acestui popor care a dat milioane de martiri!

Sfinților Ierarhi Transilvăneni, Sfinților Noi Mucenici din închisorile comuniste, stați împotriva celor care vor să năruie Biserica acestui neam din interior și mijlociți pentru pocăința lor, să le putem săruta și mâinile și picioarele, ca unor adevărați ierarhi ai lui Hristos și mărturisitori ai Adevărului veșnic!

Cu nețărmurită durere, dar și cu nădejde,

pr. Ciprian Staicu

Părintele Evghenie a reluat pomenirea episcopului eretic

Lupta împotriva ereziei este foarte grea. Nu rezistă decât cei care Îl iubesc pe Hristos mai presus de orice. Să dea Domnul să fie toți așa. Le-o și ne-o dorim din inimă.

În urma unor vești triste legate de el, am vrut să iau azi legătura cu părintele Evghenie, dar n-a răspuns. Am trimis pe un fiu duhovnicesc în Prod și a aflat adevărul celor petrecute azi acolo.

Deci, de la credincioșii din Prod am aflat acum cele relatate de părintele Evghenie azi la biserica din Prod:

Părintele Evghenie a fost ieri la Sibiu, și-a cerut ”iertare” de la mitropolitul Streza, acesta l-a ”iertat”, iar azi părintele Evghenie a slujit cu preotul Circa (fostul preot din Prod) la Prod, pomenind ierarhul eretic. Părintele Evghenie a anunțat că hotărârea mitropolitului este ca el să rămână în Prod, dar va sluji vreme de o lună cu un alt preot, trimis al Protopopiatului Mediaș sau din altă parte, ca să se convingă ”stăpânirea” că ”s-a cumințit.” Expresiile din ghilimele îmi aparțin.

În concluzie, voi șterge de pe site tot ceea ce s-a scris referitor la părintele Evghenie, pentru că scrisorile lui nu au fost pecetluite de viață, iar laudele și încurajările nu le-a primit în inimă. Subiectul ”părintele Evghenie” pentru mine este închis. Din păcate.

Nu trebuie să fim triști, debusolați, fiecare va da seama de faptele sale. Adică noi toți. Să fim ai lui Hristos. Acum lepădarea părintelui Evghenie este similară cu cea a mitropolitului Streza, semnatar al ereziilor din Creta.

Mântuirea este o problemă de alianță: cu Dumnezeu sau cu satana. Să ne ajute Hristos să nu Îi trădăm iubirea și să trăim în Adevăr.

Pr. Ciprian Staicu

PS – Orice comentarii referitoare la acest articol nu vor fi publicate. Eu nu vreau să lupt contra părintelui Evghenie. Îmi pare rău pentru el. Lupta merge mai departe, cu cine este de partea lui Hristos. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Post-adevăr… post-minte… welcome în Țara Minunilor… false și a inchiziției ”ortodoxe”!

Am primit pe mail un link:

https://www.agerpres.ro/cultura/2016/11/16/-post-adevar-declarat-cuvantul-anului-2016-de-oxford-dictionaries-18-07-29

Oare în Creta s-a mers pe principiul post-adevărului? Cu siguranță. Din păcate.

Nu mai cred ierarhii ecumeniști în Hristos, ci Îl urăsc, chiar dacă El este Adevărul. Ei au acum ca domn pe tatăl minciunii (Ioan 8, 44), pregătind venirea știm noi cui.

pr. Ciprian Staicu

Cumpătare – poezia unui anonim

Un pic de durere te face profund,
Mai multă durere te-afundă prea mult.
C-un pic de avere n-ai lipsuri în casă,
Cu multă avere n-ai somn şi te-apasă.
Un pic de-mplinire te face mai bun,
Prea multă împlinire te face nebun.
Un pic de putere te face mai tare,
Prea multă putere pe alţii îi doare.
C-un pic de respect eşti încrezător,
Cu prea mult respect devii sfidător.
Un pic de-ngrijire te ţine mai bine,
Prea multă îngrijire-i o hibă-n gândire.
C-o slujbă, desigur, ai pâine pe masă,
Dar dacă ai zece, n-ai masă, n-ai casă.
Păstrează, creştine, măsura în toate,
Deloc nu e bine, iar prea mult te-abate
Încet, dar şi sigur de la pocăinţă
Şi te pricopseşte c-o altă credinţă.

(anonim)