Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Demascarea rătăcirilor și dezicerea de promotorii lor!

Luni și marți (11-12 septembrie 2017) a avut loc o sinaxă la Beiuș (nu a fost națională, pentru că au participat vreo 20 de părinți în prima zi, iar a doua vreo 12). Luni la prânz am ajuns și eu, iar luni seara am plecat (cu pace și cu speranțe mari că adevărul a fost acceptat de toți), căci marți trebuia să plec în cealaltă parte a țării.

Despre ceea ce s-a întâmplat a doua zi vă puteți informa de la cei prezenți, dintre care amintesc pe: pr. Antim Gâdioi, pr. Pamvo Jugănaru, pr. Ioan Ungureanu, pr. Claudiu Buză, pr. Grigorie Sanda, pr. Cosmin Tripon, pr. Ieronim etc. Și eu aștept un răspuns, căci mărturia unuia dintre cei prezenți a doua zi a născut multe îngrijorări (mărturie pe care acum acel preot nu și-o mai susține, pe motiv de uitare).

Ar fi bine ca mărturiile luate să le înregistrați și să le confruntați. Cu siguranță atunci concluziile vor fi clare.

Pr. Claudiu Buză a afirmat în săptămânile dinainte de sinaxă că la această întâlnire se vor rezolva toate problemele. Care sunt acestea? Eu știam de două, însă ele au devenit trei în timpul sinaxei:

a) Ideea că ar exista o părtășie la erezie, ca ceva intermediar între erezie și adevăr, cu aplicabilitate la realitatea că preoții ecumeniști români nu sunt eretici, ci doar părtași la erezie.

b) Expresii precum ”acrivie cu multă dragoste” sau ”acrivie iconomică” (apărute pe site-ul pr. Claudiu)

c) O idee susținută de acest părinte în sinaxă: credincioșii trebuie să facă ascultare necondiționată de duhovnicul lor ”nepomenitor”, căci chiar dacă acesta greșește, ei nu au de suportat nici o consecință negativă; deci afirmă un fel de ”infailibilitate a nepomenitorului.”

Să nu uit: în prima zi am luat atitudine împotriva cuvântului ”nepomenitor”, care nu mi-a plăcut niciodată (l-am folosit mai sus doar pentru a cita pe pr. Claudiu). S-au propus câteva variante: pomenitor întru adevăr, pomenitor ortodox sau simplu – ortodox.

Cu toate că în sinaxă problema s-a pus de către unii din cei prezenți: hai să rezolvăm ”problema personală” între părinții Claudiu și Ciprian sau cum a putut oare un fiu duhovnicesc să se ridice împotriva duhovnicului său, realitatea nu este așa. Cu mâhnire a trebuit să constat următoarele lucruri:

a) constatarea amară a lipsei de pregătire teologică a lui Mihai Silviu Chirilă, atât la nivel oficial (a recunoscut că nu și-a susținut teza de master în teologie ortodoxă), cât și în situația de la Beiuș (când a refuzat să stea cu noi la masă în toiul discuțiilor, dar apoi spre seară a afirmat că ”el nu a înțeles absolut nimic”);

b) afirmația unor părinți că pe ei nu îi interesează aspectele teologice, dogmatice, ci doar pe cele pastorale.

Mulți m-au acuzat adesea că mă pripesc. Îmi cer iertare dacă am smintit pe cineva.

Au trecut aproape două săptămâni și tăcerea ”asurzitoare” referitor la ce au hotărât părinții (vreo 12) prezenți a doua zi a devenit din ce în ce mai concludentă. Acum se afirmă prin sms-uri că ”fiecare preot va spune la spovedanie cele hotărâte acolo.” Dar noi, cei absenți, de ce nu aflăm ce anume s-a hotărât? La sesiunea de comentarii poate vom primi și vreun răspuns.

Referitor la cele trei probleme teologice enumerate mai sus (conform unei discuții avute cu Gheron Sava, asemenea probleme au apărut și în Grecia, însă ce este de făcut vom prezenta în finalul articolului):

a) Nu există vreo a treia stare, între erezie și adevăr. În acest sens am prezentat un studiu al lui Gheron Sava, un text elocvent al pr. Ioan Miron și mărturia pr. prof. Sebastian Ardelean, alături de ceea ce am prezentat personal din opera Sf. Vasile cel Mare și a Sf. Ioan Gură de Aur (un studiu complet va fi prezentat în câteva zile, aici fiind doar un articol de informare). Mai mult, un părinte din Moldova mi-a spus că discutând cu pseudo-mitropolitul Teofan al Moldovei, acesta din urmă l-a întrebat dacă îl consideră eretic; părintele respectiv – care auzise pe la Rădeni vehiculată ideea ”părtășiei” – a spus că ”sunteți părtaș la erezie”. Răspunsul lui Teofan: ”nu există părtășie la erezie, ori sunt eretic ori nu.” Deci, dacă înșiși ecumeniștii fervenți spun despre ei ceea ce sunt, noi ambalăm erezia la pachet, îi punem fundă și o numim ”părtășie”?

b) Nu există între acrivie și iconomie ceva care să le identifice. Părintele Sava îmi spunea că, cu toată acrivia pe care noi o mărturisim, conform Sf. Teodor Studitul nici măcar închinarea la sfintele moaște nu ar trebui să îi mai îndemnăm pe oameni să o facă în ”bisericile” ecumeniste. Aceea ar fi acrivia patristică, plină de dragoste. Însă pr. Claudiu – sub îndrumarea ”teologică” a lui M. S. Chirilă – i-a depășit pe Sfinții Părinți?!

c) ”Infailibilitatea nepomenitorului” este o mare înșelare. Nu există legătură mai strânsă decât cea între părintele duhovnicesc și ucenicii lui. Dacă el cade, ei vor rămâne în picioare? Este o învățătură eronată din punct de vedere pastoral și teologic.

Cu toții ne-am dori să fie unitate, însă în adevăr. Sunt unii care spun că se smintesc că nu este unitate între noi. Așa-i, este simplu să stai pe margine și să ”contempli” sau să judeci lupta altora. Unii creștini au impresia că preoții trebuie să fie mărturisitori, iar ei să stea la căldurică, să fie ucenicii unui om ”MARE” și cu asta, gata, mântuirea este aproape, fără să sufere, să fie prigoniți, batjocoriți, ridiculizați, ci să stea în ”pace.” În acest caz, asemenea ucenici sunt într-o înșelare mai mare decât a îndrumătorului lor.

Atât de nepotrivit a fost comportamentul lui M. S. Chirilă la sinaxă față de tot ceea ce am spus (nu de la mine, ci de la Părinții Ortodoxiei), cât și față de persoana mea (astfel încât unul dintre părinți l-a întrebat la un moment dat cum își permite să vorbească astfel cu un preot) încât prin prezentul articol, alături de părinții care au combătut ideile neortodoxe expuse pe scurt mai sus, mă dezic și eu de concepțiile lipsite de fundament patristic ale lui M. S. Chirilă și sunt total împotrivă ca el sau cei de un gând cu ei să ne reprezinte în vreun fel și în vreun loc, în țară sau în străinătate, la vreo adunare interortodoxă sau panortodoxă.

De asemenea, mă dezic total de învățăturile eronate ale pr. Claudiu Buză și nădăjduiesc în îndreptarea lui.

Dacă se adeverește că în a doua zi la Beiuș s-au pus bazele unei ”structuri paralele” – lucru împotriva căruia în mod categoric am fost în seara primei zile – atunci lucrurile sunt și mai clare. Tăcerea referitoare la ”cele hotărâte” la Beiuș nu are absolut nici o legătură cu Duhul Adevărului, ci cu ”tatăl minciunii” (Ioan 8, 44). Dacă aceste ”structuri” nu mai sunt recunoscute acum, atunci este foarte bine, adevărul a biruit.

Lupta continuă, de acum sinaxele la care voi participa nădăjduiesc să fie la fel de frățești și de cu bun simț ca și cele de 15 luni de zile încoace. Nu accept decât ca în mijlocul nostru să fie Hristos, iar cei care ducem această luptă nădăjduiesc să fim conștienți de crucea foarte grea pe care ne-am asumat-o nu pentru a deveni vedete, ci pentru jertfă.

Acest scurt articol va fi urmat de lămuririle teologice pe larg promise, de o viitoare vizită a lui Gheron Sava și de tot ce ne va învrednici Dumnezeu să facem și să suferim spre slava Lui.

Cu responsabilitate preoțească și pastorală,

pr. Ciprian Staicu

132 Responses to Demascarea rătăcirilor și dezicerea de promotorii lor!

  1. Cristian says:

    Despre partasia la erezie, Sfantul Theodor Studitul invata foarte limpede:

    „Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are împărtăşire cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş. De ce zic de împărtăşire? Oricine are părtăşie cu ereticii în mâncare, în băutură, în prietenie, acela se face vinovat. Acestea sunt cuvintele lui Gură de Aur şi ale tuturor sfinţilor. Cum poate fi asta o lucrare împotriva voii şi nu de bună voie, ca omul să pară ortodox, dar între timp să aibă părtăşie cu erezia?
    Împotriva voii ea poate fi atunci când cineva deschide cu de-a sila gura ortodoxului şi îi dă împărtăşania eretică, precum făceau vechii eretici şi, după cum am aflat, o fac şi actualii luptători cu Hristos. Să intri singur în comuniune cu ereticii este o lucrare de bună voie, iar dacă cineva a făcut-o din frică – asta fiind întrebarea ta – chiar şi
    atunci el nu are îndreptăţire. Căci spus este: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul” (Mt. 10:28), ci temeţi-vă de Dumnezeu, Care poate şi trupul şi sufletul să le arunce în gheena focului veşnic. Aţi auzit? Cu adevărat întreaga lume nu este vrednică de un suflet care se păzeşte şi de împărtăşirea eretică şi de toată răutatea. Iar cei ce se fac părtaşi la una şi la cealaltă sunt de-o potrivă cu iarba, lemnul şi paiele ce vor fi arse de încercarea focului Judecăţii, iar pe cei vinovaţi de aceasta îi va lăsa arzând, iar nu curăţindu-se, în veac.” (Scrisoarea 91: Epistolă către fiul Thaleleu)

    si

    „Dar când necredinţa eretică a ieşit limpede pe fa­ţă şi a fost dată la arătare prin sinod,
    trebuie de acum să-ţi arăţi pe faţă evlavia ta, împreună cu toţi ortodocşii, prin faptul de a nu te împărtăşi cu cei rău credincioşi, nici să pomeneşti pe vreunul din cei aflaţi în sinodul cel adulter sau care cugetă la fel cu el [cu sinodul adulter]. Şi este drept, cuvioase părinte, ca întru toate să fii iubitor de Dumnezeu, precum îţi este numele, şi să iubeşti şi în aceasta pe Dumnezeu. Căci Gură de Aur nu numai pe eretici îi dovedeşte cu mare şi puternic glas ca duşmani ai lui Dumnezeu, ci şi pe cei ce se împărtăşesc cu unii ca aceştia.” (SCRISOAREA 39 – Egumenului Teofil)

    Indraznesc sa adaug si umila mea intelegere: cei care, ortodocsi declarandu-se, staruie in a ramane in comuniune cu ereticii sunt ei insisi eretici macar si numai pentru faptul ca cred ca o astfel de stare este compatibila cu ramanerea in Biserica lui Hristos, sau altfel spus, ca intreruperea pomenirii (comuniunii) este optionala. Cu timpul ei se vor molipsi de toate relele ereziei, dupa cum invata Sfantul Vasile cel Mare:

    „Urechile celor simpli au fost amagite si obisnuite cu inselaciunea ereziei. Copiii cei mici din Biserica sunt deprinsi cu invataturile stricate – dar ce ar putea face? Botezurile sunt savarsite de eretici, la fel si prohodirea celor adormiti, cercetarea suferinzilor, mangaierea celor intristati, sprijinirea celor in necazuri si ajutorarile de tot felul, ca si savarsirea Sfintelor Taine. Prin toate acestea se naste o legatura cu ei in popor si ajung sa fie cu totii intr-un cuget, incat, in scurta vreme, chiar de ni s-ar da o oarecare libertate, nu va mai fi nicio nadejde ca pe cei prinsi in aceasta inselaciune indelungata sa-i mai putem aduce din nou la cunostinta adevarului.” (Sf. Vasile cel Mare – conform „Strajerii Ortodoxiei”, pg. 63)

    • admin2 says:

      Mulțumim frumos.
      De acord 100%.
      Pr. Ciprian

      • Andrei says:

        Am auzit ca broasca aruncata in apa fierbinte sare imediat din ea fiind oparita, dar daca o pui in apa rece si apoi incalzesti cite oleaca, ea nu simte pericolul si ramane in apa iar pina la urma moare fara nici o impotrivire cind apa devine destul de fierbinte. Tot asa partasie cu erezia iti omoara sufletul pe neobservate.
        Eu nici nu m-am gindit ca partasie cu erezie poate fi interpretata ca ceva bun, ce conteaza cu cita otrava sa te otravesti: cu o picatura sau cu un pahar – totdeauna mori !

    • rodica says:

      Greu …
      greu se ajunge la mantuire!!!

      • Andrei says:

        Este o prorocie in BO Rusa ca pe timpurile inainte de inscaunarea fiarei, ortodocsii vor fi deportati din orase cu 3 esaloane consecutiv: care se vor sui in primul – se vor mintui toti, fericiti veti fi daca veti putea pleca cu 1 esalon, se spune, tineti-va macar si de roti; din cei care vor pleca cu al 2-lea tren se vor mintui doar jumatate; si va fi si al 3-lea esalon – nu va ajunge la destinatie. Toti care vor ramine si nu vor pleca cu aceste esaloane – nu se vor putea mintui.
        Niste stareti contemporani au zis ca asta trebuie sa intelegem duhovniceste: pe semne, acestea sunt valuri de intrerupere de pomenire a ierarhilor eretici: primul val in BO Rusa a fost in 2008 dupa impreuna-rugaciune a patr. Alexei cu papa la Notre-Dame de Paris, in al doilea val am nimerit noi care de-abia acum ne-am trezit – dupa sinodul Creta, se vede ca va mai fi un val, poate dupa ce se va hotari sa fie potir comun cu papa. Dar ideea este ca cu cit mai repede te hotarasti sa rupi complet cu ereticii si toti partasi la erezie cu atit mai mari sunt sansele de mintuire personala. Comuniunea cu eretici iti moaie sufletul si rivna duhovniceasca – azi n-ai hotarit, ai aninat pe maine, poimaine deja e tirziu…

  2. Andrei Grosu says:

    Sa ne traiti parinte si iertati-ne pentru neputinta noastra. Cuvintele despre partasia la erezie ale Sfantul Theodor Studitul (citate de Cristian) sunt cat se poate de clare si elocvente.

    Nu inteleg de unde atatea discutii din partea unor parinti pe tema aceasta.

  3. daniel, pândar nevrednic says:

    1. Parinte Ciprian, multumim că desi încoltit, din „dragoste”, la sinaxa de la Beiuş ati păzit cu fermitate adevarul marturisit de către sfinții apostoli si de către sfinții părinți, asumându-vă defăimarea si prigoana cea de-a doua, aceea de la „frații mărturisitori”!

    2. Greseste grav neastâmpăratul, nărăvaşul si năzdrăvanul „teolog”, dar si mai grav vor gresi preacuviosii si preacucernicii marturisitori care-l vor urma, ademeniți fiind cu „funcțiuni” şi „dregătorii”, facandu-se părtaşi la organizarea, de tip ONG („presedinte” etc. …) sau corporatist („super-vizori” zonali, regionali etc. …), si constituirea unei structuri organizationale ierarhice paralele Bisericii, care foarte posibil ar putea crea premisele alunecării în schismă!

    3. Părintii inovatori si cei promotori, dar si aceia care sustin inovatiile otrăvitoare, dacă vor cuteza sa organizeze si sa constituie o structură paralela Bisericii, cu adevărat ar putea deveni „părtaşi” la o nouă abatere de la invătătura sfintilor părinți si s-ar putea face vinovati chiar de crearea ispititoarelor condiții de alunecare în schismă!
    Să nu fie! Doamne fereşte!

    Rugam stăruitor, pe părintii mărturisitori mai înțelepți şi mai fermi, gen Ierom. Antim, Ierom. Ieronim, Ieroschi. Xenofont, Ieroschi. Spiridon, Ierom. Elefterie, Părintele Vasile s.a., sa stăvilească elanul ştrengarului „teolog” si sa nu-i mai îngăduie aventuroasele si belicoase porniri si nici constituirea de „bisericuțe” din părinții pe care-i consiliază juridic si teologic si pe care incearcă să-i câştige, cu orice preț, spre a-i susține „proiectele ONG-iste”, asa cum se întâmplă cu Pr.Claudiu Buză pe care îl susține, chiar dacă acesta a ieşit „reeducat” si „luminat” de la celebrul „consistoriu mitrolpolitan”, care s-a terminat cu îmbrățişări şi pupături de mâini la „duhovniceştile” si împreună rugătoarele „cucoane mărturisitoare”!
    Măi să fie!! Halal mărturisire!

    Întrebarea care se impune este:
    Dac-au intrat drepți, şi au mărturisit până si-au schimbat chiar ei (mărturisitorii) convingerile, oare cum au ieşit, cumva tot drepți sau bine clătinați si strâmbați??!!!…

    De asemenea, pe cuviosii si cucernicii părinți îi rugăm să nu mai permită mireanului M.S.C. participarea si tulburea sinaxelor preoților, nici să dividă obştea mărturisitorilor părinți si mai ales să nu-i mai permită să jignească in vreun fel niciun părinte mărturisitor, care „îndrăzneşte” să ceară urmarea neabătută a sfintilor pe calea mărturisirii şi niciun mirean mai zelos, aşa cum s-a întâmplat cu vrednicii frați de la Buzău care au fost jigniți de fratele M.S.C., dovadă fiind înregistrarea telefonică a fratelui M.S.C. de către Pr.Claudiu B., pe care acesta din urma a dezvaluit-o si pus-o spre ascultare unor frați din Bucuresti, spre a-si justifica noua teză cu care-a iesit de la consistoriu, aceea că partaşul la erezie nu este eretic! Dar cum o fi oare?!… Ce ne învață sfinții părinți?!…

    Dacă nu îndrăznesc să-l sfătuiască şi să-l îndrepte pe acest frate, care până la un moment dat a făcut şi lucruri bune, atunci să-i sărute si mâna si să-i spună pe față „patriarh”, dar sa cugete si daca ei nu au chiar nicio vină pentru faptul că acest frate, sub ochii lor, căzând în patima mândriei s-a rătăcit nu numai de la calea smereniei, ci si de la cea a Bisericii Soborniceşti !!!…

    Nădăjduim că în cele din urmă înțelepciunea, măcar a unora dintre părinți, va birui!
    Dar noi ne-am bucura sa se smerească şi să se îndrepte toti cei vremelnic ispitiți sau abătuți!

    Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

    Iertați-mi tonul şi neputințele!
    Şi Dumnezeu să ne ierte pe toți!

    Doamne miluieşte!
    Maica Domnului mântuieşte!

    • admin2 says:

      Ați spus-o chiar mai bine decât mine în articol. Vă felicit și vă binecuvântez.
      Zicea cineva: în fața unui om care merită îmi scot pălăria, iar dacă nu am pălărie, atunci îmi dau jos peruca.
      Măcar acum au căzut niște măști. Nădăjduim să mergem frumos și ortodox înainte. Oameni suntem, toți greșim, dar să nu ne ducem singur în ispită, că greu mai ieșim.
      Cu respect, pr. Ciprian.

  4. Subscriu și eu păcătosul, cu toată inima, cugetul și sufletul atât la articolul minunatului meu prieten – Pr. Staicu Ioan Ciprian, cât și la cele scrise și citate de cel care poartă același nume de botez cu mine – Cristian. Fie ca Sfânta Treime și Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să ne ajute pe toți ca iubindu-ne unii pe alții, să înțelegem, să trăim și să mărturisim ”într-un gînd”, cu orice preț, Ortodoxia !

  5. Ion says:

    Cu harul cum este?

    • admin2 says:

      Harul este minunat. Dumnezeu ne iubește și așteaptă răspunsul nostru pe măsură. Atât trebuie să ne intereseze.
      Și să nu ne împărtășim cu ereticii ecumeniști, căci ne va fi spre osândă, așa cum le este lor acum, din păcate.

  6. Constantin says:

    Doamne ajuta, parinte !
    Mai bine fierbinte decat caldicel !
    Si rece e mai bine !

  7. Constantin says:

    De ce am zis ca si rece e mai bine decat caldicel !?
    Pentru ca e sincer. Pe cel rece il mai poate lumina harul daca vrea Domnul.
    Pe cand starea de caldicel e una pervertita ! Nu degeaba vor fi varsati din gura Domnului !

  8. Narcisa says:

    Iertata sa.mi fie interventia , cu smerenie si mare durere ma intreb de ce publicati aceste lucruri aici , de ce transformati un lucru sfant : marturisirea Adevarului Lui Hristos in subiectul unei dispute nesfarsite pe internet.
    Noi ca ortocsi avem de respectat poruncile Domnului si sa facem voia Domnului. Toate avand la baza dragostea , smerenia , pocainta.
    Parinte, aveti dreptate in tot ceea ce spuneti , sunt de acord cu sfintia voastra dar modul in care ati ales sa o faceti, in mai multe randuri, este total nepotrivit.
    Nu pe internet se rezolva aceste probleme . Si daca vom continua asa
    Vom ajunge sa ne tot impartim si sa ne tot divizam pana la disparitia totala.
    Noi mirenii suntem total bulversati de tot ceea ce se intampla.
    La inceput au fost zvonuri care in scurt timp s.au transformat in certitudini.
    Mirenii nu mai sunt consultati in nici o problema . Mirenii ” nepomenitori” cunosc situatia foarte bine.
    Spre ce ne indreptam parinte?

    • admin2 says:

      Tocmai pentru că voi, mirenii, sunteți folosiți de unii – exact ca atunci când erați între actualii ecumeniști – și acest lucru nu este cinstit și pentru că noi, preoții, suntem nimic fără popor, aveți dreptul să știți ce se petrece.
      Nu faceți ascultare de nimeni fără a vă folosi propriul discernământ. Nu vă lăsați folosiți, ci fiți demni și iubitori de Hristos. În centrul luptei nu sunt preoții care au întrerupt pomenirea, ci este Hristos Cel răstignit.
      Iar dacă eu v-am smintit, vă rog să mă iertați. Am încercat să spun adevărul cât mai frumos și concis cu putință, dar când doare, doare, nu ai ce-i face. Răstignirea creștinului nu este o masă la restaurant, dar este cale spre Înviere.
      Cu respect, pr. Ciprian.

  9. IULIA TIPA says:

    Eu m-am dezis cu mult timp in urma de gruparea de la Radeni. Ca avocat, mi-a fost usor sa vad ce se petrece in absconsa.
    In virtutea celor prezentate in articolul d-voastra, dorinta mea este sa-mi lamuriti urmatoarele 2 aspecte:
    1. In conditiile unei structuri paralele au nevoie de ierarhi. Care sunt acestia?
    2. Daca Gheron Sava se delimiteaza de viziunea gruparii Antim….?
    Multumesc,
    Doamne ajuta!

    • admin2 says:

      Mă apucă groaza numai când văd aceste întrebări. Nădăjduim să rămână în matcă. Mai discutăm. Și, mai ales, ne rugăm.

  10. ion hodor says:

    Parinte,binecuvantati,in cele de mai sus,sunt de acord 100%,nu exista 3 stari,ci doar 2,altfel putem da dreptate ereticilor ,care cred ca exista purgatoriu!!! Despre anumiti parinti ,din cei mentionati mai sus,ma abtin sa ii judec ,dar unii,fiind in tabara ortodoxa,si gandind astfel de erezii,sunt mai eretici decat ereticii,sa ne pazeasca Dumnezeu!

  11. Parascheva says:

    NU UITA NICIODATA CINE ESTI CU ADEVARAT ! PARINTELE IOSIF VATOPEDINUL
    https://youtu.be/KhmomNFuEo8

  12. Ioana says:

    Parinte oare de ce atata tulburare si neliniste si chiar o nesiguranta intre cei ce nu pomenesc ierarhi.

    • admin2 says:

      Gheron Sava spunea: întreruperea pomenirii este doar începutul luptei cu erezia, nu sfârșitul ei (și nu este un scop în sine, nu ne îndreptăm spre un protestantism, ci chiar ne dorim ierarhi buni și sfinți). Calea este lungă, trebuie să știm ce au făcut Sfinții Părinți, să ne străduim să urmăm calea lor și să nu inventăm sau scoatem nimic din exemplul lor. Aici, la punerea în practică este examenul pe care îl dă fiecare dintre noi.
      Pr. Ciprian

      • Andrei says:

        Intreruperea pomenirii trebuieste pentru suflet ca sa putem continua (sau incepe) viata duhovniceasca care nu este posibila fara harul lui Dumnezeu. Astfel, Intreruperea pomenirii este si ea in sine o lucrare (lupta) duhovniceasca impotriva diavolului care vrea sa ne goleasca de har cu orice pret.

        • admin2 says:

          Preoții fac întreruperea pomenirii, iar mirenii fac întreruperea comuniunii bisericești, adică nu se mai duc la slujbele ereticilor, ci la cele ale preoților ortodocși.
          Așa începe lupta. Ea este apoi lungă, anevoioasă, frumoasă și mântuitoare.
          Pr. Ciprian

  13. iscru emanuel says:

    https://www.youtube.com/watch?v=iJ8P0RJ77PY&feature=youtu.be

    Parinte Ciprian ne cunoastem personal,sper sa postati aceasta filmare pe acest site.tare curios sunt daca ve-ti ave acest curaj.Doamne ajuta
    Mare Atentie:Priviti insemnele masonice ce se ascund in buletinele noastre se vad la lumina ultravioleta.Priviti ce ne pregatesc masonii prin scoaterea banilor cash.Pericolul vaccinurilor si ce contin ele cu adevarat.Problema din Biserica dupa Sinodul din Creta. Fratilor traim vremurile de pe urma si noi nu realizam asta.

  14. Pingback: Demascarea rătăcirilor și dezicerea de promotorii lor! | Invataturile Sfintilor Parinti despre inselarile contemporane

  15. IULIA TIPA says:

    Parinte, este evident ca MS Chirila,”mare” teolog si „mare” jurist creat peste noapte, pe internet, pentru a dobandi increderea maselor (pentru ca in calitate de avocat va pot spune ca nu am auzit niciodata in viata mea mai multe aberatii juridice, condensate intr-un timp atat de scurt de la o persoana), a avut rolul de a va irita in ziua de 11 astfel incat sa se asigure ca nu veti asista la cele ce urmau a se pune la cale, in cea de -a doua zi, cand au aparut reprezentantii gruparii Radeni.
    Dar MS Chirila ca „mare” jurist ar fi trebuit sa stie ca „structurile paralele” nu pot fi create si functiona legal pe teritoriul Romaniei decat daca imbraca forma unui cult.
    Pt. d-na Narcisa:
    Cele prezentate de parintele Ciprian nu reprezeinta o disputa ci dezvaluire a unor adevaruri ascunse.
    De ce pe saccsiv si site-urile acolite au pastrat tacerea cu privire la sinaxa?
    Chiar daca ar fi prezentat cate ceva, cu siguranta ar fi ambalat totul intr-un pompos discurs departe de adevar IN INCERCAREA DE MANIPULARE A MASELOR.
    La fel au procedat si cu sinaxa din Grecia. Cu stupoare am asistat la o scena trista ; din fata altarului oameni buni Chirila prezenta un neadevar drept adevar , cu tupeu , crezandu-ne, probabil, pe toti tembeli, mostenitori ai unui singur neuron si acela nefunctional.
    Probabil ca s-a obisnuit ca nimeni de jena lui sa nu-i spuna ca este neobrazat, needecutat, ca bate campii pe texte de lege,ca minte si manipuleaza, ca este doar un mirean care ar trebui sa-si stie locul pentru ca altfel va sfarsi prin aceea, ca lumea sa-i arate.

    • admin2 says:

      În primul rând, fiind și avocat, vă asumați responsabilitatea juridică a celor afirmate.
      Eu nu duc un război cu dl Chirilă, nici nu vreau să îl denigrez, chiar mi-am dorit să ne înțelegem, dar nu am văzut disponibilitate. Cum zice românul: i-a luat-o faima înainte.
      Adevărul este că cei de la Rădeni au fost prezenți și în prima zi, nu au apărut doar în a doua. Ei nu știau că voi pleca a doua zi, au aflat numai seara (nu am plecat din cauza lor, ci datorită unor urgențe personale, care m-au făcut să și întârzi în prima zi și să ajung numai la prânz; asta a fost). Dar cred că planul era făcut de acasă, cu mai multe variante și s-a mers pe cea mai potrivită.
      Oricum, ceea ce ne interesează este că planul nu era ortodox. Atât.
      Doamne ajută și mulțumim.
      Pr. Ciprian și toți prietenii Sf. Efrem.

  16. Sunt deplin de acord parinte cu marturia despre „partasia la erezie” dupa invatatura Sfintilor Parinti,drept pt care ma dezic de afirmatia lui Silviu Chirila si a parintelui Claudiu Buza in speranta ca se vor smeri si Dumnezeu in marea sa dragoste ai va lumina si va intelepti.
    Va multumim parinte pt taria si hotararea de a marturisi cu orice pret Adevarul Hristos !

  17. Av. IULIA TIPA says:

    Pentru intelegerea gravitatii situatiei trebuie sa spunem lucrurilor pe nume, fara menajamente…oamenii trebuie sa decida in cunostinta de cauza.
    Eu personal , am ajuns sa-mi intaresc convingerea ca gestul nepomenirii in sine nu inseamna nimic in contextul in care este singular, neinsotit de traire.
    Va voi da cateva exemple minore (minore comparativ cu altele, grave insa pe fond), la care crestinii sa reflecteze :
    -o crestina marturiseste parintelui Pamvo despre faptul ca sotul sau savarseste adulter si suplimentar are in urma pacatului acestuia un copil .
    Raspunsul parintelui Pamvo suna fix asa: da ce ?doar ti-a facut si tie copil….
    O alta trista experienta este aceea cu un apropiat care doreste dupa implinirea canonului sa se spovedeasca la par. Pamvo. Dupa ce omul cheltuie , bate zeci de kilometri parintele ii spune ca nu se poate deoarece trebuie sa vina 3 duminici consecutiv la Radeni.
    Oare de ce? Spovedania nu o fi primita in fata lui Dumnezeu decat daca produci la biserica bani 3 duminici consecutiv?
    Un alt parinte, Ieronim, tot de la Radeni ii raspunde unei credincioase la dilema acesteia, de a lucra sau nu intr-o zi de sarbatoare, ca poate lucra, dar banii castigati in ziua aceea (din activitate privata), sa-i aduca la biserica, cateva milioane.De ce sa nu-i dea unui amarat, sa faca o fapta de milostenie, sau macar jumatate la biserica , jumatate acte de milostenie?
    Cat despre Chirila ma voi margini acum la a relata un scurt episod, referitor la ” ajutorul ” pe care il da preotilor nemarturisitori.O cacialma . Cand parintele Miron a fost chemat in consistoriu , mi-am afirmat sprijinul si intentia de a ma deplasa pt. a-l sustine.
    A inceput sa se balbaie si sa-mi explice ca nu este nevoie sa merg,ca parintele Miron vrea sa merg, iar apararile juridice sa i le dau lui pentru a le depune. De ce sa nu le dau eu parintelui Miron personal? Pentru ca nu ajungeau niciodata la dosar si pentru ca nu avea interes sa-i apere pe parintii marturisitori cu adevarat, ci doar sa -i acapareze pretextand ca le redacteaza aparari teologice, ca le face scandal mediatic, bla, bla…. Si ce ? Toti caterisiti cu exceptia catorva …… „structurile paralele”.
    Bineinteles ca l-am sunat pe parintele Miron (acesta fiind bucuros de afirmarea sprijinului meu) m-am dus la Alba Iulia iar Chirila a realizat ca eu am realizat mult mai mult decat am aratat ….Cand am postat pe site-ul d-voastra apararile juridice, m-a asaltat cu telefoanele si v-a adus o serie de injurii, incercand sa ma convinga sa nu-l impiedic in demersul lui ….
    Cunostea de la mine multe aspecte juridice postate si la d-voastra pe site, insa in articolele sale de pe site-urile acolite nu pomenea nimic, batea tot campii cu sfintirea si alte aberatii juridice. DE CE? E SIMPLU. SE INTELEGE CARE ESTE SCOPUL DEMERSURILOR LUI SI ALE gruparii Radeni….
    Ma voi rezuma doar la atat deocamdata, cu sufletul plin de amaraciune ca lucrurile nu stau deloc asa cum li se prezinta credinciosilor de catre unii din parintii marturisitori.
    Doamne ajuta!

  18. Ortodox says:

    Multumim parinte Ciprian ca ne-ati impartasit discutiile de la sinaxa. Noi mirenii trebuie sa stim ce se discuta si mai ales cine o ia razna. Pacat ca afla si ecumenistii tot pe aceasta cale. E clar ca Silviu Chirila e pocnit tare de mandrie si vrea sa fie ayatolahul miscarii antiecumeniste. La fel cu (arhi)episcopul Longhin. Tot acest teolog a venit cu teoria conform careia ne trebuie un episcop. Chiar daca episcopul pomeneste un mitropolit eretic care se roaga public cu ereticii in biserica. Mandria demonica duce la inovatii precum cele 3 sau 4 stari : erezie,semi erezie si non erezie. De asemenea necunosterea credintei duce la afirmatii precum „doar episcopii pot ierta anumite pacate pt care preotii nu pot da dezlegare”. De aici si necesitatea unui episcop care ar tb sa dezlege anjmite pacate. Acesta teorie am intalnit-o la unii preoti antiecumenisti. As vrea sa vad si eu canonul care spune acest lucru. Preotii au puterea sa dezlege ORICE pacat. Episcopul poate in plus doar sa hirotoneasca preoti. Asta e diferenta. Inca o data multumim parinte pentru informare.

  19. Dumitru says:

    Adevarata facultate de teologie este rugaciunea inimii cu „teza ei de doctorat” contemplarea harului necreat al Duhului Sfant.Esti in Hristos cu adevarat daca esti in starea de contemplare a harului,altfel esti departe de el in iadul numit lume.Harul primit la preotie lucreaza in tine dar daca tu esti cu mintea prins in griji lumesti si ratiune scolastica si nu ai rugaciune neincetata nu-l simti in tine lucrand dar are grija de tine si lucreaza fata de enoriasi.Fiind cu sufletul in lume si pacat si nu in lumina necreata esti departe de Hristos esti eretic in sens mai larg pentru ca orice invatatura,traire care te leaga sa nu fii actual in Hristos te face eretic.
    Plus nu avem de-a face acum cu ereticii de atunci care luptau impotriva Sfintilor traitori care faceau si minuni pentru a demonstra Adevarata Credinta.Sunt niste eretici care au nevinovatia ca s-au nascut eterodocsi, majoritatea din cauza duhului lumesc si secularizarii nici macar nu-si inteleg sau traiesc propria “credinta”.La fel ca majoritatea noastra a ortodocsilor,nu avem trairea Ortodocsiei Sfintilor Parinti sau smerenia lor.
    Din perspectiva asta ar trebui privit sinodul din Creta,ca un Sinod al milei(nu al ecumenismului) pentru toti.Daca intelegem asta, intelegem de ce inca a mai venit Sfânta Lumină la Ierusalim.

    • admin2 says:

      Extraordinar de frumos spus.
      Vă mulțumim din inimă.
      Și să ne ferească Dumnezeu de toate cele rele, de înșelare și de erezie.
      Pr. Ciprian

    • admin2 says:

      ”Sinod al milei” numai în sensul că a arătat răutatea pe față, iar cei ce se opun acesteia au parte de mila lui Dumnezeu, pe când ceilalți nu.

  20. grigorie says:

    Ideea validitatii „Tainelor”, celor ce au apostat prin insusirea celor hotarate in Creta anul trecut, este un pas inspre acestia, iar ideea de „părtășie la erezie” este inca un pas in sensul apropierii de apostati; cel care are „părtășie la erezie”se afla in starea de erezie, adica este eretic, nu exista semieretici si nici semiortodocsi.
    Mai grava pare starea unora din cei care se declara impotriva sinodului dar n-au intrerupt pomenirea; prin afirmatii de genul: „De zeci de ani sunt ierarhii astia in erezie. Pana acuma unde ati fost? Doar acum a inceput sa fie valabil canonul 15 pe care il evocati cu atata patos? ”, acestia dau impresia ca nu inteleg diferenta dintre starea de dinainte de sinodul din Creta cu cea de dupa acest sinod, pentru a intelege ar trebuii sa reflecteze la Scrisoarea Sfantului Teodor Studitul catre egumenul Teofil: „Cumplita cacodoxie a fost dogmatizata in Biserica noastra — insasi erezia adulterina — care, impreuna cu schimbarea Evangheliei, a dezlegat şi dumnezeiestile canoane prin— dezvinovatirea celui ce a unit prin adulter [si] care a fost caterisit de ele…. stiind ca este erezie, sa fugi de erezie, adica de eretici, incat nici sa te impartasesti cu ei, nici sa-i pomeneşti la dumnezeiasca liturghie, in preasfanta ta manastire. Fiindca cele mai mari amenintari spuse de sfinti zac asupra celor ce se invoiesc, chiar numai sa-I primeasca la masa. Si daca ar zice cuviosia ta cum de nu am spus aceasta mai inainte de robie, ba ca si noi i-am pomenit pe cei din Bizant, aceea sa stie ca [atunci] nu fusese sinod, nici era pronuntata anatema si dogma cea rea. Si mai inainte de acestea nu era sigur daca trebuia sa ne departam cu totul de cei faradelege sau numai sa fugim de impartasirea pe fata cu ei, dar sa-i pomenim [totusi], printr-o iconomie cuvenita, pana la o vreme. Dar cand necredinta eretica a iesit limpede pe fata si a fost data la aratare prin sinod, trebuie de acum sa-ti arati pe fata evlavia ta, impreuna cu toti ortodocsii, prin faptul de a nu te impartasi cu cei rau credinciosi, nici sa pomenesti pe vreunul din cei aflati in sinodul cel adulter sau care cugeta la fel cu el [cu sinodul adulter].”

    • Cristian says:

      @grigorie

      Din pacate, cei care afirma: „„De zeci de ani sunt ierarhii astia in erezie. Pana acuma unde ati fost? Doar acum a inceput sa fie valabil canonul 15 pe care il evocati cu atata patos? ” au perfecta dreptate. Iar citatul foarte bine ales din Sfantul Theodor Studitul le da dreptate si iata de ce:
      – Sinodul adulterin a fost unul restrans, local, nicidecum unul pan-Ortodox;
      – Intervalul de timp in care Sfantul Theodor a tacut a fost de numai 2 ani – in cazul ereziilor de astazi e vorba de decenii;
      – In cazul BORomane, in 1994 Sfantul Sinod (unul local, ca si cel adulterin) a adoptat un text referitor la monofiziti, in care printre altele se spunea: „să se ia în consideraţie, pe de o parte, contextul special în care au fost pronunţate anatemele, context caracterizat ca unul al dezbinării, al lipsei de acord în formularea învăţăturii de credinţă şi al lipsei de iubire frăţească, iar, pe de altă parte, actualul context în care se
      pune în discuţie ridicarea anatemelor, caracterizat ca fiind unul de împăcare, de iertare reciprocă şi de mărturisire comună a aceluiaşi conţinut al credinţei comune;
      ‐ să se considere că autoritatea canonică echivalentă cu cea a Sinodului Ecumenic de la Calcedon poate fi astăzi considerată ca reprezentată de consensul Bisericilor organizate în Sfinte Sinoade locale (naţionale, autocefale şi autonome), atât din familia ortodoxă răsăriteană, cât şi din familia ortodoxă orientală şi, în acest sens, să fie studiată posibilitatea ridicării, în mod practic, a anatemelor, prin consensul Sfintelor Sinoade locale exprimat pe bază de semnături, pe un text comun de acord şi apoi, în mod solemn, printr‐o coliturghisire şi împărtăşire comună a unor delegaţi ai acestor Biserici, întruniţi într‐o conferinţă ortodoxă mixtă”.

      Cred ca am citat suficient ca sa se vada ca, asa cum tot Sf. Theodor spune in aceeasi scrisoare: „au dat anatemei şi pe sfinţii care nu sunt de acord cu ei, fiindcă nici Dumnezeu nu este.” Textul Sinodului din 1994 blasfemiaza pe Sfintii Parinti si huleste Duhul Sfant. Mie unul imi pare limpede asta. De indata ce textul a fost cunoscut de trupul BOR (ceea ce cu siguranta s-a petrecut inainte de 2000 – macar in cazul marilor duhovnici, care au fost farurile noastre calauzitoare), trebuia intrerupta comuniunea cu toti cei care au semnat sau erau intr-un duh cu ei. Dupa mintea mea, asta e tristul adevar.
      Si ca sa inchei si mai trist, credeti ca Sfantul Theodor ar mai fi ramas in comuniune o singura zi cu Teoctist Arapasu si ceilalti inalti ierarhi ai vremii dupa mai 1999?

      • grigorie says:

        Nu uitati de evolutia pe care a avut-o prezenta „ortodocsilor” in miscarea ecumenica, la inceput motivatia a fost aceea a unei participari cu caracter misionar, tradarea Ortodoxiei avea sa se dovedeasca in timp. Daca si Parintele Dumitru Staniloae n-a fost convins de la inceput de caracterul nociv al acestei miscari, destul de tarziu a realizat acest lucru.
        Nu uitati de deceniile marcate de regimul comunist, de lipsa de informare de atunci, iar dupa 1990, de dezinformare, dublul limbaj folosit de ecumenisti, nu ca nu l-ar fi folosit si inainte. Chiar legat de acordurile cu monofizitii, parintii athoniti au sesizat „musamalizarea faptelor” din partea Comisiei Mixte de dialog, iar sinodul B.O.R. din 1994 a aprobat acele intelegeri fara anexarea la documente a acordurilor dogmatice cu monofizitii, nu sunt semnaturile tuturor ierarhilor B.O.R., doar cinci ; cam tarziu au aparut aceste acorduri dogmatice in limba romana, din cate stiu, o parte in 2000 iar restul in 2007. Spuneti ca „blasfemiaza pe Sfintii Parintii si huleste pe Sfantul Duh”; ce credeti despre Bartolomeu Arhontonis care e de parere ca Sfintii Parinti „au fost inselati de sarpele cel vechi”?
        Daca pana acum unii au avut dubii in legatura cu ecumenismul, odata cu sinodul din Creta lucrurile au devenit clare, indeosebi pentru cei ce sunt interesati de Ortodoxiei.
        Chiar daca realitatea din „deceniile” amintite n-ar fi fost aceasta, lipsa de fermitate din trecut nu indreptateste pozitia pomenitorilor care se declara impotriva ecumenismului; daca cei din trecut n-au avut aceasta fermitate nu trebuie sa li se urmeze exemplul, „noi trebuie sa ne silim sa nu le urmam gresala ”(Sfantul Vasile cel Mare), mai ales acum cand lucrurile au devenit atat de clare, „cand necredinta eretica a iesit limpede pe fata si a fost data la aratare prin sinod.”(Sfantul Teodor Studitul)

        • admin2 says:

          Da, frumos și elocvent spus. Mulțumim.

          • admin2 says:

            Iată răspunsul pr. Claudiu Buză la situația de față:
            Nimic de la el, ci se ascunde în fața unor nume mari:
            1. Sf. Marcu Eugenicul (în articolul: https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2017/09/24/pe-nimeni-nu-l-foloseste-dreapta-credinta-fara-dragostea-cea-catre-frati/)
            2. Cuviosul Serafim Rose (în articolul: https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2017/09/25/actual-parintele-serafim-rose-despre-supercorectitudine-sau-boala-corectitudinii-apararea-fara-compromis-a-adevarului-trebuie-combinata-cu-o-calda-si-vie-ortodoxi/)
            I-am trimis un sms care spună așa:
            ”Răspuns la cele două articole de pe site-ul dvs:
            1. Este rușinos a se ascunde un necunoscător al teologiei patristice în spatele unui nume mare ca pr. Serafim Rose.
            2. Atâta vreme cât ereziile propovăduite de dvs se înmulțesc ca ciupercile după ploaie, nu suntem deloc FRAȚI. La argumente teologice valide aveți ca rezultat ZERO. La viclenie – ZECE. Iar la lașitate – 10 cu steluță.
            Slavă Domnului că m-am izbăvit de un asemenea lup chirilisto-ecumenist.”
            Referitor la Sfântul Marcu Eugenicul, acesta nu a acceptat nici o erezie (a suferit îndelung: foame, lipsuri, amenințări etc), iar pr. Claudiu deja propovăduiește trei (părtășia la erezie, acrivia iconomică și infailibilitatea nepomenitorului), iar referitor la Cuviosul Serafim Rose, ucenicul lui, părintele Damaschin, actualul stareț al mănăstirii Sf. Herman de Alaska (unde se află mormântul părintelui Serafim Rose), îmi spunea într-un interviu video (în octombrie 2011) pe care l-am făcut cu el chiar pe băncuța de lângă mormântul Cuviosului Serafim (subiectul fiind: Importanța învățăturii părintelui Serafim Rose astăzi) că este foarte important să nu ne abatem cu nimic de la dreapta credință, orice s-ar întâmpla. Nu avem voie să inovăm și să scoatem ceva din tezaurul credinței, pe care și pr. Serafim Rose l-a căutat mulți ani, a trecut prin multe rătăciri, însă datorită SINCERITĂȚII sale întru căutarea adevărului, Dumnezeu l-a adus la Sfânta Ortodoxie.

            Adică, am venit la Beiuș cu toată dragostea, am adus o mulțime de argumente teologice și singurul răspuns – în afara de cuvenita pocăință și întoarcere la adevăr a rătăcitului – este acuza de ”super-corectitudine?” Sau de lipsă de dragoste? EXACT AȘA VORBESC ECUMENIȘTII, NU E NICI O DIFERENȚĂ !
            Nu îmi mai bat gura (sau tastatura) de pomană, că oricât adevăr am scrie, pentru cei rătăciți el tot venin înseamnă, pentru că inima lor este înveninată de înșelare.
            Doamne miluiește!
            Pr. Ciprian

          • admin2 says:

            M-au sunat câteva persoane – chiar și preoți – și mi-au spus că de ce am spus adevărul, că oamenii se smintesc.
            Și m-am gândit: am greșit spunând adevărul despre sinaxa de la Beiuș? De ce se smintesc de fapt oamenii?
            Și Dumnezeu mi-a trimis un gând: nu se smintesc de aflarea adevărului, ci se smintesc de cei care voiau să nu se afle adevărul, iar aceștia au de pierdut din fala de ”mărturisitori” și alte… pierderi.
            Uităm oare că nu suntem ai noștri, că nu am intrat în lupta asta pentru noi, ci pentru Hristos? Uităm că încununarea acestei lupte este Crucea și jertfa, nu premierea în fața lumii?
            Așadar, dacă am smintit pe cineva prin ceva neortodox din afirmațiile mele, ÎMI CER DIN INIMĂ IERTARE. Spuneți-mi unde am greșit și mă voi strădui să mă îndrept.
            Dacă oamenii au înțeles că sunt unii antiecumeniști care de fapt au altă ”agendă” și aflarea acestui lucru ”i-a smintit”, adică i-a depărtat de ei, atunci mă bucur, căci Dumnezeu vrea ca oamenii să trăiască în adevăr, nu în minciună.
            Pr. Ciprian

  21. Doina says:

    Subscriu cu toată responsabilitatea atât la articolul Pr. Staicu Ioan Ciprian cât si cele scrise de daniel, pândar nevrednic.. Mai adaug următoarele:
    – Pr. Claudiu m-a acuzat că sunt la un pas de schismă atât pentru faptul că i-am atras atenția că cei din consistoriu sunt eretici și toți care sunt în comuniune cu ei lucrează erezia cu voie sau fără voie, cu știință sau fără știință cât și pentru faptul că părtășia la erezie este același lucru cu erezia și l-am rugat să șterargă de pe sit-eul dânsului răspunsurile pe care le-a dat creștinului confuz la articolul ” BUCURIA COMUNIUNII ȘI A MĂRTURISIRII la Mănăstirea Antim din București, cu ocazia recursului preotului Claudiu Buză. La finalul procesului, Președintele Consistoriului Mitropolitan a sărutat mâna martorului principal, Gabriela Naghi” pentru a nu sminti și pe alți.Tot acest părinte ne-a jignit atât pe credincioșii din Buzău, cât și alți credincioși care nu au fost de acord cu părtășia la erezie (invenție a pr. Claudiu) în predicile ținute imediat după consistoriu făcându-ne mădulare bolnave, prezențe bolnave, schismatici, lipsiți de dragoste. Acest lucru pot dovedi cu predicile dânsului pe care le am inregistrate. Menționez că Geron Sava a venit la Buzău și ne-a confirmat că noi nu am greșit cu nimic că am procedat corect conform cu sf. canoane, spunându-ne că urmează să se
    întâlnească cu pr. Claudiu și cu dl. Chirilă pentru a-i lămuri unde au greșit. Tot pr. Claudiu a contactat pe un părinte avertizându/l că dacă mai vine la Buzău se face părtaș la schismă.
    – Dl Chirilă ne-a trimis printr-un părinte că la această sinaxă s-a hotărât că pr. Claudiu nu a greșit cu nimic și că putem să-l primim la Buzău. În calitate de cine ne trimite nouă acest lucru, dl. Chirilă?
    De ce nu s-a dat public o rezoluție la această sinaxă, sinaxă pe care pr. Claudiu a așteptat-o cu atâta ardoare?
    Din câte am înțeles acest părinte a fost premiat la această sinaxă punându-l un fel de sfătuitor pe această zonă. Acest lucru i-a spus pr. Claudiu la telefon unui părinte.
    Atât pr. Claudiu cât și dl. Chirilă ar trebui să se dezică public (in mediul on-line) pentru că sunt vinovați de o nouă Începătorie de erezie!

    Pentru cei care tot susțin că pr. Ciprian i-a smintit prin faptul că a avut curaj și dragoste față de Hristos și față de noi să ne informeze corect cum stau lucrurile, iartați-mă oameni buni nu ați înteles pentru ce v-ați îngradit de erezie. Noi am făcut pasul acesta pentru al urma pe Hristos nu oamenii fie el chiar părinte mărturisitor. Mărturisirea trebuie făcută până la capăt și corect conform canoanelor. Dragoste avem atunci când le spunem oamenilor când greșesc mai ales în materie de credință. Noi nu ne permitem să facem nici stânga, nici dreapta nici în spate ci drept înainte către Hristos, așa păcătoși cum suntem.
    Trebuie să ne verificăm tot ce zicem și tot ce facem prin sfintele canoane pentru că altfel ne ardem rău și mai ardem și pe cei care ne urmează. De asemenea trebuie să verificăm tot prin sfintele canoane tot ce ne spune un părinte în materie de credință!
    Imi cer iertare dacă am supărat pe cineva.
    Doamne apără-ne și ne păzește!

    • admin2 says:

      Asta este calea: orice vă spune un preot, inclusiv eu, trebuie VERIFICAT. Nu aveți voie să faceți ascultare oarbă de nimeni, pentru faptul că nu sunteți orbi, ci oameni întregi la minte.
      Nu vrem să păstorim oameni fără minte, ci oameni cu mintea lui Hristos (în potență și în devenire, iar la unii chiar în actualitate și spre desăvârșire).
      Doamne, binecuvântează!
      Cu respect, pr. Ciprian

    • admin2 says:

      Din păcate, încă nici un răspuns, nici o reacție din partea părintelui Claudiu. Măcar să spună: băi, părinte Ciprian și frați creștini, nu e așa cum ziceți voi!
      Oare este tot în catacombe sau… în culise? Mie îmi repugnă ideea de ”culise.” Total.
      Doamne miluiește!

      • admin2 says:

        Văd pe alte site-uri că și azi a predicat la Rădeni același personaj (poate își asumă cineva ”crucea” să asculte predica și să arate dacă a avut vreo reacție față de… învățătura ortodoxă).
        N-or mai fi preoți pe acolo?
        Probabil că încet-încet se adeverește faptul că părinții vor să plece de acolo (cei primiți în gazdă).
        Le-am spus la Beiuș, cu tot respectul: părinților, este goală Moldova, că nu faceți misiune, ci veniți la căldurică la Rădeni. Bine este să fie unitate, să fiți mulți, în sobor, dar să pui în mod constant oamenii pe drumuri, sute de km în fiecare duminică, nu are nimic de-a face cu pastorația, ci cu altceva…
        Așa că, părinte Spiridon, părinte Xenofont, părinte Elefterie, părinte Ghervasie etc, cu Hristos înainte, dar în duhul Sfintei Ortodoxii!
        Pr. Ciprian

    • admin2 says:

      Vreme de aproape două săptămâni, înainte de sinaxă, Gheron Sava a fost în România, venind la fiecare dintre noi și discutând problemele existente (a fost și la noi, am slujit împreună, am stat de vorbă, am dat apoi părintelui Claudiu telefon, propunându-i să facem amândoi o scrisoare prin care să se renunțe la ideea ”părtășiei”, să își ceară fiecare iertare de la cei pe care i-am smintit – mi-am asumat și eu acest gest, că doar om sunt – și să putem merge la sinaxă deja cu linia ortodoxă restabilită; însă pr. Claudiu a refuzat categoric, spunându-mi că ”totul se va rezolva la sinaxă”, ceea ce apoi… am văzut…).
      S-ar fi bucurat Gheron Sava să vină și la sinaxă sau măcar pr. Efrem Prodromitul (care l-a însoțit prin țară) sau părintele Paisie Prodromitul, însă în mod ostentativ nu au fost invitați, la fel ca și alți părinți români care puteau face ”opoziție” planului ”măreț.”
      Însă Dumnezeu ne-a ajutat și nu ne va lăsa!
      Ar mai fi multe de spus, însă nu arată planul lui Dumnezeu, ci cel al vrăjmașului, așa că le lăsăm în coșul de gunoi al uitării, rugându-ne pentru îndreptare și statornicie în dreapta credință.
      Pr. Ciprian

  22. Preotul Tudor says:

    Am inteles. MSC este protopop de Romania… Haideti sa spunem babeste: MSC este suveica Sistemului, care se ocupa cu indosarierea antiecumenistilor pentru a fi dusi tot unde vrea sistemul. Toti antiecumenistii care nu vor intra in ‘cuibul’ creat de Sistem prin MSC, vor fi catalogati ca schizmatici, fanatici, rasculati, periculosi si buni de sacrificat in prima faza a declansarii tiraniei violente globale.

    p.s. Trebuie sa planga toti cei ce au zis in ultimile 14 luni ca: babele, incultii si copiii se pot impartasi la ereticii-ecumenisti, si ca este imperios-necesar un sinod antiecumenist care sa spuna lumii ca ecumenistii (nominal) sunt eretici.

    Iar eu trebuie sa-mi plang pacatele personale…

  23. Elena says:

    D-na av.Iulia…. aveti frustrari mari din alte cauze si improscati mult venin total nefondat. Interpretati multe dupa gandurile dumneavoastra. Stiti cum se spune ca ochiul curat le vede pe toate curate iar ochiul murdar pe toate le vede dupa murdaria din el. Mult venin s-a adunat pe acest site si lucrurile au denaturat mult. Asta se intampla mai ales la cei cu diplome multe de avocati.. teologi .. si care fac tot ce pot spre a fi ascultati de ceilalti . Si cand aceasta nu se intampla se improsca. Dragostea acopera neajunsurile altora nu le subliniaza. Dar pana la dragostea cea adevarata ne acoperim cu cuvinte de genul ca trebuie lumea sa afle… oare? Nu va agitati sa raspundeti ca sa va indreptatiti caci eu una acest site nu il mai deschid… e otrava pentru suflet si tulbura mult… dupa roade ii cunoasteti…

    • admin2 says:

      Dacă ar exista disponibilitate la dialog și nu victimizare, atunci altfel ați vedea situația, doamna Iulia.
      Puteți accesa alte site-uri, slavă Domnului (aici nu are nici o căutare ”rating-ul”, nici nu facem publicitate de vreun fel), depinde ce căutați și cum aplicați în propria viață.
      Domnul să ne miluiască pe toți!
      Pr. Ciprian

  24. utzu says:

    Mi se pare esenţial să încercăm să păstrăm un spaţiu al dialogului şi, în acest sens, suntem responsabili să aducem în vedere doar acele teme de discuţie care vizează împotrivirea faţă de erezie, trecând sub tăcere eventualele scăderi personale, fie că vorbim despre mireni sau despre clerici. Nu mi se par de bun augur destăinuirile doamnei avocat Tipa, ale cărei implicare şi bună-credinţă le apreciez şi pentru care îi mulţumesc. Totuşi, dincolo de lipsa de tact a domnului Mihai Silvu Chirilă în privinţa sfinţiei voastre, a doamnei avocat sau poate şi a altor persoane care l-au cunoscut, trebuie să vedem şi însemnătatea lucrării sale de împotrivire faţă de erezie. Nu cred că avem căderea să cerem cuiva, fie domnului Chirilă, părintelui Buză (sau chiar sfinţiei voastre) să fie desăvârşiţi ci, dimpotrivă, trebuie să ne purtăm sarcinile unii altora. Şi mie îmi spune gândul că trebuie să ne ferim de termenul de „părtaş la erezie” pentru că îmi pare că dă o formă lumească, exterioară, degradantă, răbdării lui Dumnezeu faţă de cei aflaţi în amăgire, înşelare şi erezie. Ştim sigur că Domnul nu are pe nimeni de pierdut, astfel încât graba noastră de a cataloga pe unii sau pe alţii ca fiind eretici, chiar dacă „obiectiv”, ar părea că avem dreptate, nu îmi pare folositoare sufleteşte. În această cheie înţeleg atitudinea părintelui Buză, căruia i se pare, probabil prea drastică această delimitare, contrară răbdării lui Dumnezeu, şi pentru care a găsit această distincţie terminologică de „părtaş”.

    Eu unul am avut o mare dilemă şi chiar am cerut răspuns Domnului de ce nu se împotrivesc ereziei părinţi ca: părintele Amfilohie Brînză, părintele Rafail Noica şi mulţi alţi preoţi şi ierarhi cu greutate, despre care am întrebat în gând, pentru fiecare în parte. Mie mi-a spus gândul că s-ar fi creat o prea mare tulburare în Biserică dacă astfel de mădulare s-ar fi împotrivit aşa cum au făcut-o părinţi mai mici, cu mai puţină notorietate, cum sunteţi şi sfinţia voastră. Nu cred că, în mod real, duhovniceşte, am fi obţinut mai mult decât avem acum. Nu cred că am fi avut o condamnare promptă a ecumenismului şi, în orice caz, nu ştiu dacă o eventuală condamnare ar fi fost una care să şi vindece credinţa ortodocşilor de erezie. Cred că Domnul lucrează cu cele slabe şi neputincioase, astfel încât, în timp, pe nesimţite, prin trăirea autentică a ortodoxiei să se lămurească credinţa curată de erezie. De aceea, dincolo de lămurirea dificultăţilor şi dilemelor teologice, cred că mai convingătoare este trăirea dreptei credinţe. NU suntem NOI apărătorii dreptei credinţe, ci doar mădulare prin care lucrează Domnul. Vă invidiem (în sensul fericit) pentru cununa primită de sfinţia voastră până acum, pentru lucrarea domnului Chirilă şi aşteptăm şi noi cu nădejde clipa când, eventual, vom fi chemaţi la mărturisire, înarmându-ne până atunci. Dar nu cred că trebuie să ne asumăm noi responsabilităţi mai mari decât cele primite, mai ales când ele vin la pachet cu mustrarea publică a aproapelui, denunţarea greşelilor, răcirea dragostei etc. Părinte, chiar dacă aveţi dreptate şi de data aceasta, cum aţi avut şi în trecut, păreţi uneori că sunteţi la fel de lipsit de tact cum vă pare că este şi domnul Chirilă faţă de dvs.

    Vă rog părinte, iertaţi şi îngăduiţi TUTUROR (şi mie) TOATE câte privesc persoana sfinţiei voastre şi purtaţi-ne scăderile şi greşelile. S-ar putea să conteze mai mult decât dreptatea punctuală într-o chestiune sau alta. Iertaţi-mă! Doamne, ajută!

    • admin2 says:

      În probleme de credință trebuie să fim ca în sala de operații, unde mâna chirurgului trebuie să aibă precizie maximă. Nu este credința noastră, ci este a Bisericii. Dacă ar fi existat sinceritate nu ajungeam aici, însă ”legea” impusă de unii este manipularea și jocul de culise. Asta nu are ce căuta în Ortodoxie, iar poporul trebuie să știe ce se întâmplă, fără excepție, căci poporul nu este ”prostimea”, ci reprezintă mădularele Bisericii, de aceeași valoare ca și clericii în iconomia lui Dumnezeu.
      Nu este vorba de dreptate, este vorba de adevăr, care nu este negociabil, nici de pus ”sub obroc.” Nu noi ținem adevărul, ci el ne ține pe noi.
      Pr. Ciprian

  25. IULIA TIPA says:

    Rectificare la cometariul anterior: Chirila mi-a spus ca parintele Miron NU vrea sa merg.
    Cat despre Chirila ma voi margini acum la a relata un scurt episod, referitor la ” ajutorul ” pe care il da preotilor marturisitori (am vrut sa subliniez ca nu da niciun ajutor).

    Cat despre reactia d-nei Narcisa si altor persoane care poate gandesc la fel le raspund cam asa:
    Este o datorie de constiinta pentru un crestin sa -si informeze semenii , sa-i ajute, sa-i lumineze, sa spuna lucrurilor pe nume.Fiecare va decide, desigur, dupa cum ii dicteaza constitinta. Dar eu, personal, sunt impacata ca mi-am facut datoria de crestin.
    Aveti cumva impresia ca-mi face placere sa constat aceste nedreptati? Se stie ca am ajutat Radeniul (de buna credinta fiind,nestiind initial ce se petrece acolo cu adevarat), dar si preotii nemarturisitori in general ( mi-am riscat viata prin troiene, inzapezita prin cele sate, mi-am dedicat din timp studiului pentru a pune in slujba preotilor marturisitori adevarurile juridice de care sa uzeze in lupta pentru dreapta credinta) ca sa constat ca „marturisitorii” nu sunt marturisitori (parte din ei). Cand i-am spus par. Pamvo si lui Chirila ca HRISTOS A VENIT PENTRU TOATA LUMEA NU NUMAI PENTRU UNUL SAU UNII SI CA TOTI PARINTII TREBUIE APARATI CU DREAPTA SI EGALA MASURA ,,AU INTELES CA AM DESLUSIT CEEA CE NU DOREAU SA STIU.
    Daca ati fi vazut chipul lui Chirila la ALBA- IULIA, ati fi vazut disperarea unui om care pierde din mana potul cel mare.
    Credeti ca o astfel de actiune ” antiecumenista” era lasata arbitrariului de sistem?
    A auzit mama cu ceva timp in urma din gura unui preot de la Radeni care ii spunea unei credincioase, ca au incercat cu episcopul de la Ungheni dar nu le-a iesit. Nadajduiesc ca niciun episcop crestin, luptator pentru Hristos sa nu sprijine aceste demersuri .
    Dumnezeu sa-i lumineze pe toti episcopii antiecumenisti, tentati in vreun fel sa sprijine gruparea Radeni- Antim si sa stea departe de astfel de actiuni.

    • admin2 says:

      Încă lucrurile sunt tulburi, unul este clar: dezicerea noastră de acțiunile de culise, oricare ar fi ele.
      Ne pregătim de Cruce, nu de show.
      Pr. Ciprian

    • Ioan R says:

      D-na IULIA,
      Referitor la pasajul:
      „Cand i-am spus par. Pamvo si lui Chirila ca HRISTOS A VENIT PENTRU TOATA LUMEA NU NUMAI PENTRU UNUL SAU UNII SI CA TOTI PARINTII TREBUIE APARATI CU DREAPTA SI EGALA MASURA ,,AU INTELES CA AM DESLUSIT CEEA CE NU DOREAU SA STIU.”
      Ce ati vrut sa spuneti mai exact? Ca eu deslusesc mai greu.
      Multumesc!

  26. IRINA says:

    de ce se spune gruparea Antim?ce acuzatii personale aduceti pr.Antim si la care ar trebui sa raspunda public si nu prin avocati?

    • admin2 says:

      Eu nu aduc acuzații la adresa pr. Antim. Dar mi se pare foarte dubios că fiul lui duhovnicesc, dl Chirila, în sinaxă nu s-a sinchisit nici de propriul lui duhovnic, care stătea chiar alături și căruia îi câteva rânduri i-a luat cuvântul, cu toate că ceea ce spunea pr. Antim era foarte bine.

  27. IULIA TIPA says:

    D-na „”Elena „…stiu cine sunteti. Dau acest raspuns nu pt. ca l-ati merita ci pentru a face lumina.
    Preotii si avocatii cu diplome, au minte si ochiul mintii scoate la lumina mizeria din culise.Mai potrivit este pt. d-voastra et comp. site-ul sacciv si sistemul care va dirijeaza.
    UN OM LIBER CA MINE NU ARE FRUSTRARI…
    PS: Parinte, va rog respectuos sa clarificati in interventia d-voastra, dupa postarea d-nei Elena, daca v-ati adresat ei sau mie.Ati folosit numele meu, Iulia. Cui este de fapt adresat raspunsul?
    Multumesc si Dumnezeu sa ne apere pe toti!

    • admin2 says:

      Iertați, nu am băgat de seamă, doamna avocat. Mă refeream la cealaltă Iulia, desigur.
      Adevărul iese la iveală întotdeauna, mai ales în Ortodoxie.
      Pr. Ciprian

  28. Mihai Raiciu says:

    Cu iertare, afland de cele de mai sus, dupa cugetul meu slab cred ca poporul roman ortodox nepomenitor are nevoie de: a. tarie in credinta( Hristos ne-a promis ca este cu noi pana la sfarsitul veacurilor); b. unitate; c. o voce, un Parinte din afara, cu viata sfanta si marturisire curata, care sa medieze si sa dea cuvant de concluzie in soboarele Parintii nepomenitori din Romania( sa ne amintim ca si Sf. Apostoli au avut dispute). Acesta ar fi fost locul episcopului nepomenitor, pe care insa nu-l avem, poate din nevrednicia si pacatele noastre.
    Ar fi potrivit ca acest far calauzitor sa fie insusi Gheron Sava Lavriotul, ca voce a Parintilor cu viata sfanta din Sfantul Munte Athos – Grecia. Asteptam cat mai curand de la Cuviosia Sa, sfaturi de randuiala in cele ale vietii duhovnicesti (poate fi o conferinta, inregistrare video, interviu pe larg, scrisoare, studiu, brosura pdf etc). Chiar daca un grup nu ar primi aceasta, marturia Gherondei, cu binecuvantarile celorlalti Parinti athoniti, se va impune de la sine ca un Cuvant cu putere multa.
    Va multumim Parinte Ciprian pentru ca oferiti celor multi nepomenitori, sansa de a exprima o parere, si va dorim tarie si har in marturisirea Adevarului Hristos!

    • admin2 says:

      Cu obstinație a fost refuzată prezența lui la Beiuș. De către ”oraganizatori”. Și s-a văzut.
      Dacă în discuția lui Gheron Sava cu pr. Claudiu Buză (desfășurată acasă la pr. Claudiu) acesta din urmă a recunoscut că a greșit, însă îi este teamă să o facă public, căci atunci înseamnă că a avut o perioadă de erezie și nu maui este sigur de preoția lui. Cu toate că Gheron Sava i-a spus că importantă este întoarcerea (aceste lucruri le-am auzit direct din gura lui, martor fiind și monahul Efrem Prodromitul), rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor, ci total potrivnice (martoră fiind realitatea pe care o trăim acum și care ne doare, dar nu rămânem insensibili la pericolul ei).
      Dumnezeu să ne lumineze pe toți!
      Pr. Ciprian

      • Cristian says:

        Parinte Ciprian, ne puteti spune cine au fost organizatorii sinaxei dela Beius? Sa stim si noi mai exact cine anume il „evita” in mod vadit pe Gheron Savva. Multumesc.

        • admin2 says:

          Organizator principal – dl Chirilă. Pentru a nu fi probabil suspiciuni din start despre locul întâlnirii, nu s-a ales Moldova, ci Beiușul, unde gazdă a fost părintele Cosmin (pe care însă nu vreau să îl bănuiesc de ceva, deși dovezile înclină spre altceva, dar Dumnezeu le va vădi pe toate). Cu această ocazie s-a vorbit despre faptul că ”președintele” sinaxei este gazda, lucru nemaiîntâlnit până acum, dar… juridic așa susține dl Chirilă că trebuie să fie. În sinaxa din Volos sau în cea athonită – după exemplul cărora încercăm să mergem – toți sunt egali, nu există funcții, purtători de cuvânt, ci în numele sinaxei vorbește studiul teologic pe o anumită temă, citit, corectat și aprobat la fiecare întâlnire. Dar la Beiuș unii au susținut că nu îi interesează teologia, dogma, ci doar problemele… pastorale.
          Iar argumentările teologice puse în discuție de noi: pr. Sebastian (neinvitat expres de organizatori), pr. Ioan Miron, Gheron Sava – prin studiul lui (16 pagini, acum în curs de traducere) – și eu, nevrednicul (argumente de la Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie Palama și Sf. Nectarie al Pentapolisului) – au fost considerate la finalul primei zile de ”ascultătorii și protejații” lui Chirilă ca fiind ”părerea voastră personală”, dovadă a nivelului de înțelegere a luptei pe care o ducem cu panerezia ecumenistă.
          În finalul primei zile dl. Chirilă, după ce de nervi a ieșit afară, a lipsit vreo două ore, a refuzat să reintre când m-am dus personal să îl chem, deci în final a afirmat: ”eu nu am înțeles astăzi nimic din ce s-a discutat.” Adică ori ne-a făcut proști pe toți (inclusiv pe Sfinți), ori nu poate pricepe teologia patristică din alte motive, Dumnezeu știe care.
          De aceea, repet, mă dezic, alături de ceilalți părinți ortodocși prezenți sau absenți, de dl Chirilă – ca inițiator al ideii ”părtășiei la erezie” și de cei care o îmbrățișează (alături de celelalte două expuse în articol), fiind sigur că nu susține cu adevărat lupta împotriva ereziei.
          Pr. Ciprian

  29. Maximos says:

    Aceasta ”Scrisoare” a Staretului Sava Capsaliotul, scrisa in anul 1991 cred ca este edificatoare :

    Cinstitul Stareţ, părintele Sava, a urmat politica celor nouăsprezece mânăstiri conducătoare ale Muntelui Athos, crezând, precum mulţi alţii, că trebuie să facem anumite concesii şi îngăduinţe în chestiunile Credinţei, pentru o perioadă.

    De vreme ce era plin de virtuţi, cu intenţii sincere şi bune, părinţii ce au venit în ultima vreme la Muntele Athos îl vizitau frecvent pe Stareţ. Îl dădeau drept pildă ucenicilor lor şi spuneau că dacă opoziţia şi protestele ziloţilor ar fi fost bune, de ce nu li se alătură cucernicul părinte Sava?

    Totuşi, când Patriarhul Ecumenic Dimitrie a concelebrat împreună cu Papa Romei, în decembrie 1987, Stareţul s-a ridicat; sufletul său nu mai putea suporta asemenea „ecumenisme”. Împreună cu alţi asceţi, a protestat şi s-a separat de toţi ceilalţi părinţi ai Muntelui Athos, ce urmau celor nouăsprezece mânăstiri. Nu se mai ducea la biserică în vreuna din cele nouăsprezece mânăstiri, sau în chiliile ori dependinţele ce le urmau.

    Toţi comemoratorii Patriarhului au început să se agite; din mânăstiri şi din chilii, mulţi au alergat să îl convingă pe Stareţ. Dar vizitele dese, ce au devenit împovărătoare, nu au slujit la nimic.

    În cele din urmă, Stareţul a fost silit să răspundă în scris unui călugăr care îl vizita frecvent, răspunzând astfel şi tuturor celorlalţi, bine organizaţi şi hotăraţi să îl convingă pe Stareţ de greşeala sa.

    Iată textul scrisorii Stareţului:

    Chilia Sfântului Nicolae, Capsala,
    Careia, Muntele Athos,
    13 august 1991

    Dragă părinte Nicodim,

    Blagosloviţi!

    În timpul vizitei la chilia noastră, de acum câteva zile, aţi repetat declaraţiile dogmatice neortodoxe, cum că ne găsim în afara Bisericii, deoarece nu îl comemorăm pe Patriarhul Dimitrie. Aţi mai făcut şi alte declaraţii, din care pricină ne vedem siliţi să scriem cele ce urmează, spre cunoştinţa voastră deplină, de vreme ce dovezile şi respingerile pe care le-am oferit în timpul discuţiei noastre v-au distrus liniştea şi v-au supărat.

    În Pateric se scrie că atunci când avva Agathon a fost întrebat dacă era mândru, curvar şi un eretic, a răspuns că primeşte primele două acuzaţii, căci era de folos sufletului său să facă astfel, dar nu şi că era un eretic, căci aceasta înseamnă despărţirea de Dumnezeu [1].

    Potrivit vouă (şi potrivit tuturor mânăstirilor Muntelui Athos, mai puţin Mânăstirii Esfigmenu, Schitului Proorocului Ilie şi a multor Părinţi ziloţi [plini de râvnă]), noi suntem înşelaţi şi schismatici. Găsiţi dificil a admite că Patriarhia de Constantinopol propovăduieşte erezia, deoarece ar trebui să acceptaţi că păstrarea comuniunii cu acei lupi şi nu păstori este vrednică de osândă, sau va trebui să încetaţi a le urma, potrivit poruncii tuturor Sfinţilor Părinţi şi a Sfintelor Sinoade.

    Încercaţi să îndreptăţiţi Fanarul, dar cuvintele şi faptele lor vă vădesc a fi în greşeală. În zadar invocaţi părerea Părintelui Paisie şi a altora ce sunt îngăduitori cu condiţiile actuale şi fac concesii, şi anume, că [acum] tratează cu „iconomie”, dar când va veni vremea (adică atunci când se presupune că Dimitrie va intra în comuniune cu Papa, precum aţi spus), vă veţi despărţi de tot nu este potrivit învăţăturilor Sfinţilor Părinţi şi a Sfintelor Sinoade. Vă înşelaţi tare.

    Cât despre mustrările la care vă referiţi – fie ale Stareţului Paisie [Aghioritul], sau ale vecinului vostru papa-Isaac, sau ale oricărui altcuiva – ce susţin că Dimitrie împarte cu dreptate cuvântul adevărului, cum vă puteţi aştepta să le primim ca fiind plăcute lui Dumnezeu, când sunt vădit împotriva predaniei Ortodoxe? De vreme ce adevărul este trădat, nu ar trebui să fie numită nedreptate mai degrabă decât iconomie, concesie, adaptare sau îngăduire? Vă păstraţi poziţia deoarece Stareţul Paisie a spus: „Dimitrie este îndrumat greşit de către arhiereii din jurul său să facă ceea ce nu doreşte” şi „Dacă încetăm a-l mai comemora [pe Patriarh] vom fi în afara Bisericii!” şi multe altele, cărora li se potrivesc cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur: „Toate vorbele lor sunt nebunie, şi istorii de copii neştiutori”. Vorbele lor sunt roada unei noi teologii, pe care Fanarul a folosit-o în binecunoscuta Enciclică din 1920, numindu-i pe eretici „împreună-moştenitori ai harului lui Dumnezeu”.

    Aduceţi înaintea noastră vorbele Sfântului Ioan Gură de Aur: „Nici măcar sângele mucenicilor nu acoperă schisma” şi ale Sfântului Ignatie Teoforul: „Nimic să nu se săvârşească fără episcop”. Concluzionaţi că atunci când ne despărţim de episcopul nostru, suntem în afara Bisericii.

    Sfinţii au făcut aceste afirmaţii adevărate, însă, într-o vreme de pace a Ortodoxiei şi a Bisericii. Astăzi, când tăvălugul pan-ereziei ecumeniste mătură chiar şi pe cei aleşi, cuvintele aceloraşi Sfinţi au tărie: „Dacă episcopul tău este eretic, fugi, fugi, fugi ca de la foc şi ca de la un şarpe” (Sfântul Ioan Gură de Aur). „Dacă episcopul tău ar învăţa orice în afara orânduielii date, chiar de trăieşte în curăţie, sau de săvârşeşte semne, sau de prooroceşte, să îţi fie ţie ca un lup în blană de oaie, căci lucrează nimicirea sufletelor” (Sfântul Ignatie). Dacă Dimitrie împărţea cu dreptate cuvântul adevărului, aţi fi fost îndreptăţit în folosirea citatelor de la cei doi Sfinţi; dar acum publicaţi scrierile Părinţilor după gustul vostru, pentru a îndreptăţi vina de a fi împreună-mergători cu Dimitrie, Partenie al Alexandriei, Iacov al Americii, Stelian Harkianakis al Australiei. Nu sunt îndeajuns pentru voi multele citate din sfintele Sinoade şi din Sfinţi? Ori vă temeţi, poate, să fiţi izgoniţi din sinagoga ereticilor? Faptul că celelalte patriarhii păstrează comuniunea cu Fanarul nu este cu adevărat important. Ceea ce este important, e cine urmează paşii Sfinţilor şi este cu Adevărul? Partenie, Patriarh al Alexandriei, spune că îl recunoaşte pe Mohamed drept un Apostol care a lucrat pentru Împărăţia lui Dumnezeu, şi alte asemenea hule, pe care le cunoaşteţi. Nu e de trebuinţă a scrie iarăşi ereziile lui Iacov Kuzukis al Americii, şi cele ale lui Stelian Harkianakis al Australiei. Sunteţi în comuniune cu aceşti oameni ca şi cum ei ar împărţi cu dreptate cuvântul adevărului! Cine îl va condamna pe Iacov Koukouzis? Partenie? Sau comisia Fanarioţilor de sub Bartolomeu, care „investighează” de doi ani, acum, daca Harkianakis este eretic? [2] Nu aţi înţeles că ei nu vor să dea un verdict?

    Fanarul a făgăduit delegaţiei celor trei egumeni din Muntele Athos că vor retrage şi îndrepta declaraţia Patriarhului Dimitrie către United Press, despre primirea împărtăşaniei de la Latini, ca îl vor înlocui pe Stelian Harkianakis de la preşedinţia comisiei pentru dialog teologic etc. S-a îndreptat ceva până în ziua de astăzi? Sau credeţi că nu avem nici o responsabilitate, sau vreo vină, şi putem rămâne în comuniune, deoarece Stareţul Paisie declară fără de ruşine că declaraţiile şi acţiunile lui Dimitrie nu sunt împotriva învăţăturilor noastre şi nu încalcă adevărul?

    Istoria se repetă. Sfântul Teodor Studitul, Sfântul Maxim Mărturisitorul, mulţi alţi creştini ce nu au urmat ierarhiei care la diferite vremuri propovăduia erezia, au fost cu toţi numiţi schismatici de către acea ierarhie. Deşi Sfântul Gherasim de la Iordan era slujit de către un leu şi era făcător de minuni, se afla în greşeală, căci nu primea cel de-al patrulea Sobor Ecumenic, trăgând împreună cu el mii de călugări ai Palestinei, până ce a fost îndreptat de Sfântul Eftimie cel Mare şi s-a pocăit.

    Întrebaţi: „Este cu putinţă ca Stareţul Paisie şi şaptezeci de episcopi ai Bisericii de stat a Greciei sa fie în greşeală?”

    Vreţi ca Dumnezeu să îi silească să Îl mărturisească? La Sinodul Iconoclast din 754, de sub domnia Copronimului, citim în Minute acea ovaţie înfricoşătoare a celor 338 de episcopi prezenţi la sinod: „Trăiască Împăratul! Icoanele sunt idoli şi trebuie ori distruse, ori spânzurate în tării ca să nu poată fi cinstite”. Găsiţi greu de crezut că şaptezeci de episcopi pot fi înşelaţi astăzi, când, precum vedeţi, atât de mulţi au fost înşelaţi atunci? În zilele noastre, călugării îşi doresc să dobândească mitre, cârje de egumen, în vreme ce împlinesc doar o mărturisire cu numele a credinţei, adică, protestând oarecum, dar neîncetând pomenirea Patriarhului, şi îngăduind toate inovaţiile la Evanghelie introduse de către Dimitrie, Partenie, Iacov, şi cei asemenea lor. Sfântul Teodor Studitul, totuşi, scrie că lucrarea monahului este să nu îngăduie nici cea mai mică înnoire la Evanghelia lui Hristos.

    La împreună-slujirea de la Roma, Dimitrie nu a primit pâinea blagoslovită de Papa pentru a evita reacţiile ostile din partea „conservatorilor”. Oricum, acolo în Roma, a subscris învăţăturii că Latinii au Tainele Bisericii, şi continuă să o facă. Nu e îndeajuns? Când au reacţionat vreodată precum voi, care continuaţi să îl comemoraţi pe Dimitrie, Sfinţii şi creştinii oricărui veac în care erezia era propovăduită pretutindenea? Ce precedent aţi găsit în istoria Bisericii, ca să puteţi spune că îl urmaţi? Dacă sunteţi fii ai Sfinţilor (adică, imitatori şi următori ai Sfinţilor), „Aţi fi săvârşit faptele lui Avraam”, precum grăieşte Evanghelia. În vremea Patriarhului [Iosif] Beccos, părinţii de la Muntele Athos au încetat să îl mai pomenească, chiar dacă nu fusese depus de un Sinod; şi deoarece au stăruit cu neclintire în aderarea lor la preceptele Părinţilor (adică, să nu ai părtăşie cu cei ce s-au depărtat de la credinţa ortodoxă), Hristos le-a dăruit cununa cea de mucenic. Cât pentru cei ce au slujit împreună cu cei ce îl pomeneau pe patriarhul „oficial” latino-cugetător, Beccos, leşurile lor se găsesc până astăzi, precum bine se ştie, umflate, urât-mirositoare şi neputrezite, spre a fi pildă tuturor.

    Ne-aţi spus că dacă Dimitrie nu se mărturiseşte pentru lucrurile pe care le-a săvârşit, va fi osândit. Acum admiteţi că urmaţi unui om care se osândeşte pentru ceea face. Pentru el, a se osândi [şi intr-adevăr, din pricini ce privesc credinţa şi păcate proprii şi individuale] înseamnă că săvârşeşte lucrarea diavolului. Prin urmare, voi înşivă admiteţi că îl aveţi pe diavol ca împreună-mergător.

    Sunteţi serios, părinte Nicodim, sau glumiţi? Dacă Athenagora s-a „pocăit” şi şi-a mărturisit păcatul cu puţină vreme înainte de a muri, atunci s-ar fi mântuit? [3] Arătaţi-mi măcar o singură mărturie patristică care să îndreptăţească rămânerea într-o Biserică care propovăduieşte erezia, precum face „blândul şi tăcutul Conducător al Ortodoxiei, Dimitrie”. O asemenea ascultare faţă de o ierarhie care nu împarte cu dreptate cuvântul adevărului ne va sfinţi? Dacă nu doriţi să admiteţi că Mânăstirea Esfigmenu şi atât de mulţi Părinţi plini de râvnă sunt vrednici de cinstire – potrivit celui de-al cincisprezecelea canon al Sinodului Întâi şi al Doilea – măcar fiţi tăcut şi nu huliţi spunând ca ei sunt schismatici şi în afara Bisericii. Ignoraţi existenta Testamentului Sfântului Marcu Evghenicos al Efesului, care a cerut ca cei cu cuget Latin [papist] nici măcar să nu vină la înmormântarea sa.

    Mai întâi cercetaţi şi apoi pronunţaţi-vă. Potrivit propriului fel de gândire, atât Sfântul Marcu al Efesului, cât şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum şi cei mulţi alţii care nu au păstrat părtăşie cu ereticii, sunt în afara Bisericii!

    Vedeţi încotro vă călăuzeşte „noua” voastră teologie? Cine s-ar fi gândit vreodată că părinţii Sfântului Munte vor avea drept biblie cartea „Cele doua extreme” a părintelui Epifanie Teodoropulos? Sfătuiţi săvârşirea de proteste asemenea celor recomandate la paginile 19 şi 22 din acea carte, „pentru Sfintele Canoane [de] care [se zice că] nu sunt aplicabile în vremurile noastre, căci le lipseşte dragostea”. El îl mai descrie pe patriarhul Athenagora ca „având o dragoste demonică”. Totuşi, rămâne în comuniune cu cei ce au „o dragoste demonică”. Ce consecvenţă uimitoare!

    Am văzut proteste asemănătoare, atunci când reprezentantul Mânăstirii Grigoriu a cerut să se scrie în hotărârile Sfintei Comunităţi, că dacă secretarul şef va fi trimis în Australia, să nu împreună-liturghisească acolo. Secretarul şef nu a mers, până la urmă; dar părintele Vasilie, egumenul Stavronichitei, ignorând hotărârea tuturor celorlalte mânăstiri, l-a trimis pe părintele Tihon să îl „ajute” pe arhiepiscopul Stelian Harkianakis. Când părintele Tihon s-a întors, a fost trimis la sărbătorirea Chiliei Burazeri. Acolo, reprezentantul Mânăstirii Grigoriu (părintele Atanasie) a slujit împreună cu părintele Tihon şi cu restul. Nu mai este de trebuinţa nici un comentariu.

    Părintele Epifanie Teodoropulos a fost redus la tăcere atunci când, acum vreo douăzeci de ani, i-au fost dovedite greşelile. Dar voi, cu aceleaşi argumente ne-teologice, vreţi a îndreptăţi comuniunea cu patriarhii care propovăduiesc erezii „cu capul descoperit”, ce au „o dragoste demonică” pentru eretici, în vreme ce prigonesc pe autenticii ortodocşi, şi asemănându-se astfel Patriarhului Beccos, Împăratului Copronim, şi tuturor celor asemenea lor. Când le cântaţi întru mulţi ani şi îi comemoraţi, este acelaşi lucru cu a le spune: „Sunteţi grăitori întru credinţă, şi vi se cuvine ascultare, închinăciune şi pomenire”. Nu îi ajutaţi să priceapă că păşesc pe o cale a răului; pe când dacă aţi fi încetat părtăşia cu ei, poate s-ar fi simţit vinovaţi şi ar fi purces la căutarea adevărului. Vina pentru tăcerea voastră vrednică de osândă – pe care Sfântul Grigorie Palama o numeşte un al treilea fel de necredinţă – sporeşte de la o zi la alta, în pofida aşa-numitelor voastre proteste.

    Când Latino-cugetătorii au venit aici, în vremea patriarhatului lui Beccos, spre a întări unirea cu Latinii [papistaşii], Doamna noastră, Maica Fecioară, Păzitoarea Sfântului Munte al Athonului, a grăit singură, zicând: „Vin vrăjmaşii Fiului meu şi ai mei!”

    Anul trecut, când urmaşul lui Beccos – Dimitrie („Conducătorul Ortodoxiei”!) – a sosit, a găsit Sfântul Munte învestmântat în negru, după două săptămâni de foc neîncetat. [4] Are urechi să audă, să asculte glasul Preasfintei Maici a lui Dumnezeu!

    Fie să găsiţi calea neînţelegerii celei bune, aşa cum învaţă Sfântul Nicodim Aghioritul în Omilia sa asupra celor Paisprezece Epistole ale Sfântului Pavel, zicând: „Dacă el [egumenul sau episcopul] este rău în Credinţă, de crede învăţături ereticeşti şi hulitoare, fugi de la el, chiar de ar fi un înger din Ceruri”.

    Stareţul Sava,

    Un călugăr nemonahicesc, dar Ortodox

    Stareţul de veşnică pomenire a rămas neclintit în mărturisirea sa, până la rãposarea în octombrie 1991 [5], în pofida multelor străduinţe ale altor părinţi athoniţi de a-l convinge să le împărtăşească vederile. Ucenicul şi urmaşul său, părintele Alipie, aducându-şi aminte de dorinţa şi testamentul Sfântului Marcu al Efesului, şi urmându-i pilda, nu îngăduie comemoratorilor patriarhului să ţină slujbe de pomenire la mormântul Stareţului.

    [1]. Păcatul şi erezia, precum ne învaţã Sfinţii Pãrinţi, diferă în mod esenţial: Păcatul este o încălcare a legii lui Dumnezeu, dar erezia este o schimbare a legii lui Dumnezeu.

    [2]. Harkianakis a fost acuzat de propovăduirea ereziei de către Mitropolitul Augustin al Florinei şi de către credincioşii ortodocşi din Australia. -n. ed.

    [3]. Mărturisirea individuală a păcatelor este îndeajuns pentru iertarea păcatelor personale şi individuale, dar pentru păcate publice împotriva Credinţei, trebuie săvârşită şi o pocăinţã şi îndreptare publică, potrivit cuvintelor Mântuitorului nostru: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatãlui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.”

    [4]. Focul a ţinut de la 1 august pânã pe 15, adică întreg postul Născătoarei de Dumnezeu. -n. ed.

    [5]. Într-o noapte, toată mănăstirea a fost inundată de o mireasmă nespusă. Stareţa nu ştia de unde provine, însă după puţin timp au depistat că mireasma ieşea din chilia unde stătea Părintele Sava. Când au deschis uşa, totul s-a umplut de bună mireasmă şi au văzut că Părintele Sava adormise în Domnul; numai atunci au înţeles că mireasma aceea ieşea din sufletul înmiresmat al Părintelui Sava.

    Sã avem binecuvântarea lui. Amin.

    https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2007/06/27/staretul-sava-monah-la-esfigmenu/

    • admin2 says:

      În noaptea prăznuirii Sf. Nicodim Aghioritul am slujit Sfânta Liturghie anul acesta exact în această chilie, unde acum trăiește ucenicul părintelui Sava – autorul scrisorii – pe nume monahul Alipie, unul dintre cei mai buni sculptori bisericești, membru al sinaxei athonite, în același cuget cu părintele Sava Lavriotul și cu toți ceilalți părinți ortodocși.
      Mi-am adus aminte cu drag de acea noapte sfântă și de aceea, spre slava lui Dumnezeu și a Sfinților Lui am menționat aceasta.
      Iertați.
      Pr. Ciprian

      • mihaibv says:

        Parinte Ciprian, unde pot gasi demontate argumentele părintelui Epifanie Teodoropulos din „Cele doua extreme: Ecumenismul si Stilismul” ?
        Va marturisesc ca eu ,mirean prost, inca ma „impiedic” in ele!

        • admin2 says:

          În studiul părintelui Sava. Va fi publicat săptămâna viitoare. Încă este la ”frământat.”
          Iertați
          Pr. Ciprian

  30. Parascheva says:

    Nu avem de unde aştepta reînvierea Creştinismului. Vasele Sfântului Duh au secat pentru totdeauna pretutin­deni, chiar şi în mănăstiri, aceste tezaure de evlavie şi daruri harice. Or, substanţa Du­hului dumnezeiesc poate fi înnoită numai prin uneltele Sale
    Arhiepiscopul Averchie Tauşev încerca şi el să ne trezească, spunând că „în prezent noţiunea de «Ortodoxie» şi-a pierdut înţelesul; sub obrăzarul «Ortodoxiei» se ascunde astăzi ne-Ortodoxia. Se iveşte trebuinţa făuririi unui nou cuvânt pentru ceea ce numim «Ortodoxie», aşa cum a trebuit să făurim termenul de «Ortodoxie» Şi acest lucru nu este deloc uşor” . Şi pentru ce s-a surpat Ortodoxia? Pentru că s-a umanizat, lucrările ei cele duhovniceşti s-au făcut trupeşti, cele dumnezeieşti s-au făcut omeneşti, cum arată Sfântul Ignatie: „Astăzi, mulţi oameni au îndrăznit să-şi introducă rânduielile lor în rânduielile Sfân­tului Duh. Din aceasta pricină, rânduielile cereşti s-au făcut pământeşti; cele duhovniceşti – trupeşti; cele sfinte – păcătoase; cele înţelepte – neghioabe.

    Sursa: Începutul nenorocirii stă în dispreţuirea neîngăduită şi trufaşă a poruncilor Sfân­tului Duh, în înlocuirea lor cu rânduielile proprii | Apărătorul Ortodox

  31. dan says:

    Nu trebuie sa surprinda pe nimeni faptul ca Gheron a fost respins de la sinaxa. S-au folosit de Gheron Sava cat au avut nevoie , reprezentand o etapa, dupa care s-au debarasat. Acum, etapa 2, tinta este un episcop care sa-i ajute la construirea structurilor paralele (prin ungerea unui ierarh), episcop care, se intelege, va avea aceeasi soarta ca si Gheron Sava. Se folosesc iar apoi se debaraseaza. Tipic sistemului.
    Acum se straduiesc sa intre in gratiile unui episcop, joaca tandanica pana isi ating scopul…
    Si da, Chirila si protejatii nu au nicio legatura cu lupta antiecumenista reala, cu lumea crestina , orodoxa, ei nefacand decat jocul sistemului. Chirila este pus pentru a controla din interior lupta antiecumenista si a distruge orice incercare reala de impotrivire a adevaratilor parinti marturisitori.
    Scopul era acapararea cat mai multor parinti , a tuturor. Ceea ce uita este ca demararea unor proceduri legale nu este conditionata de acceptul lor, sau initiativa lor…..

    Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne tina departe de alunecarile in actiunile diavolesti!

  32. Teodor Stela Maria (crestinul orthodox ) says:

    In sfarsit se face Lumina…
    sa nu luptam impotriva Bisericii fie cu ziduri, fie fara ziduri prin ocolirea ei caci tot asa se ostenesc fortele intunericului a o dobora dar in zadar ….

    BISERICA ESTE A LUI HRISTOS si nici portile iadului nu o vor birui.

    Lupta noastra trebuie sa fie dusa impotriva ereziei ereziilor adica ecumenismul , impotriva stapanirii intunericului si impotriva tatalui minciunii .
    Astfel ORTHODOXIA Va Straluci si DREPTA BIRUINTA O VA PROSLAVI.
    Amin.

  33. admin2 says:

    No, acum ați pus punctul pe i.
    Unii URĂSC adevărul, iar ”sminteala” este trezirea din somn, ceea ce nu e … plăcut.

  34. pandarul 2 says:

    Sultanul CHIRILA nu vorbeste nimic de reusita internationala a Sinaxei de la Beius, au amutit toti de la Saccsiv ,impreuna cu tamaduitorul sistemului MS Chirila,care de altfel si in Grecia cersea la masa prezidiului si interviuri la marii parinti greci,pe care le ridica la rang de mare succes in predica dela Radeni.La Beius a avut insa o tinuta de mare mahar…fara sa argumente teologice clare ,bajbaind si aburind si jignind asistenta care fara tagaduire n-au acceptat asemenea aberatii.De altfel ca om al sistemului conduce gruparea de la RADENI,in directii solicitate de sistem.PARINTII de la RADENI S-AU ADUNAT CA INTR-O STATIUNE,mirenii nu sunt informati de orientarea lor-vezi tacerea de la Beius-ne cer noua mirenilor sa aducem alti credinciosi,sa platim binisor toate cele, spre al cui folos…….CERT este ca parintii ar trebui sa faca apostolat prin Moldona ca adevarati urmasi ai Apostolilor. nu sa stea numai la caldut. MAI nou predica o savarsesc mirenii, ca alde C hirila si un alt domn,parca in biserica nu ar fi destui parinti hirotoniti,care sa inteleg s-au angajat sa slujeasca lui HRISTOS si nu vremurilor,masonilor si ovreilor talmudici.NE DEPLASAM DE LA SUTE DE KM sa ne abureasca Chirila,sa ne fie ascunsa adevarata orintare spre structuri paralele.O SA DATI SOCOTEALA…….

  35. mihaela says:

    Parinte, autorul blogului menționat mai sus este admiratorul lui Arsenie Boca. Care este poziția sfinției voastre fata de acest părinte? Va mulțumesc!

  36. mihaela says:

    Sărut mana! Frumos răspuns!

  37. IRINA says:

    si daca a fost doar o consultare intre preoti si ne ambalam prea tare in comentarii si judecati mai mult sau mai putin pertinente?

    • admin2 says:

      A fost o încercare pertinentă și foarte argumentată de combatere a rătăcirilor apărute în această luptă cu panerezia ecumenistă, dovadă a faptului că întreruperea pomenirii nu este un scop în sine, nici o stare suficientă, ci este doar începutul luptei. de acum încep greutățile, ispitele. Cu ajutorul învățăturii Sfinților Părinți și numai așa putem să mergem spre biruința în Hristos.
      Din păcate, acum disponibilitatea celor rătăciți pe cale de a face pasul înapoi și a reveni la dreapta mărturisire încă se lasă așteptată (sau chiar se îndepărtează).
      Nu există unitate adevărată decât în adevăr. Acest lucru nu este negociabil, nicăieri, nicicând și de către nimeni (care vrea să fie ortodox).
      Pr. Ciprian

  38. IULIA TIPA says:

    1.Parintele Claudiu Buza, pe site-ul sau,https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com, vad ca s-a erijat in aparatorul MS Chirila si vrea sa acrediteze ideea ca apararea adevarului trebuie anihilata din dragoste frateasca .
    Las DOAR cateva extrase din mesajele transmise mie de catre Chirila care vorbesc despre ” dragostea” sa fata de semeni ,fata de par. Ciprian , fata de parintii marturisitori, cand le ascundea apararile juridice si fata de crestini in egala masura. In lipsa cunoasterii acestor informatii ii tineau in intuneric si se anihila orice dorinta de reactie a semenilor.Aceasta s-a intamplat in ziua in care am postat pe net aparari juridice, pe care de altfel, parintele Ciprian le-a si postat pe site-ul sau ,in ziua premergatoare mergerii mele la Alba -Iulia, atunci cand a fost chemat in consistoriu parintele Ioan Miron.
    EXEMPLIFICARE DIN SMS-UL TRIMIS MIE DE CHIRILA:
    „…Staicu deja a inceput sa delireze pe site-ul ala al lui pe seama a ceea ce i-ati trimis
    …Staicu nu este o persoana de incredere…etc ..fraze insotite de expresii ” vrednice” de un „antiecumenist”- de genul …” da pe goarna”…(mesajele sunt multe – m-a asaltat in ziua aceea cu ele)
    In opinia MS Chirila a informa semenii, a le spune adevarul , a-i incerca sa-i ajuti echivaleaza cu ” a delira”. Altfel spus nu trebuia nimeni sa vina in apararea preotilor, crestinilor si a dreptei credinte.
    ACEASTA ESTE IN OPINIA LOR O „DOVADA ” DE MULTA, MULTA DRAGOSTE FRATEASCA…
    Cand se anuntau la Radeni mari asalturi ale mitropoliei, punand oamenii pe drumuri , lasandu-i sa cheltuiasca bani si timp pentru a le spune in final ca erau false ( sfarsind doar cu stiri de presa care victimizau Radeniul este tot o dovada de dragoste frateasca? Ele sfarseau prin a fi „false”…
    La penultimul cand nu au anuntat nimic pe saccsiv, ci prin alte mijloace credinciosii , l-am intrebat dimineata pe Chirila de ce nu au postat nimic? Raspunsul sau a fost ca au fost atacati cibernetic de pe la orele 13-14 pana noaptea tarziu (nu se astepta la intrebare asa ca raspunsul a fost pe masura)…. Pai daca ati fost atacati cibernetic si saitul a cazut cum de in jurul orei 16-15 eu am citit un comentariu al unei credincioase care le cerea sa scrie pe site despre noul asalt?

    2.Acelasi parinte Claudiu Buza ne spune ca MS Chirila este judecat pe nedrept.
    Faptele il vadesc insa…si constat cu tristete ca si parintele Buza nu posteaza decat comentariile care le sunt favorabile, dupa modelul saccsiv et comp.
    Lecturarea urmatorului comentariu al parintelui Claudiu Buza naste o fireasca intrebare:
    Preot Claudiu spune pe site-ul sau:
    27 Septembrie 2017 la 17:23
    „Aici este înțelepciunea și dragostea! Oare părintele Sava nu cunoștea acest canon atunci când a sfătuit pe PS Longhin să-l pomenească pe Mitropolitul Onufrie și pe Mitropolitul Vladimir al Poceaevului să nu întrerupă pomenirea patriarhului Chiril, că ar fi o greșeală?! (vezi conferința de la Bânceni a pr Sava Lavriotul). Există o formă a pogorământului atunci când se urmărește binele Bisericii. Nu este diplomație bisericească! Vine vremea, și acum este, când acest Canon va putea fi invocat în orice situație. Haideți, vă rog, să nu mai gândim atât de simplist și să înțelegem că Dumnezeu lucrează cu multă dragoste și înțelepciune. Să nu o luăm înaintea hotărârilor pe care trebuie să le ia Biserica!”
    INTREBARE CATRE PARINTELE CLAUDIU:
    DACA TOT ACREDITATI IDEEA CA PS LONGHIN POMENESTE, FAPTUL CA VA STRADUITI DIN RASPUTERI SA INTRATI IN GRATIILE SALE NU ESTE UN PARADOX?

    DUMNEZEU SA SE MILOSTIVEASCA DE NOI TOTI!

    • admin2 says:

      Doamna avocat, păstrați acele mesaje, nu le ștergeți, poate într-o zi va fi nevoie de ele. Repet, lupta noastră este contra ereziei și a ideilor care răsar din ea. Iar echipă putem face doar cu iubitorii de adevăr și prigoniții pentru adevăr.
      Durerea mare este că mentalitatea ecumenistă se răsfrânge asupra acestei lupte: dragoste fără adevăr, pace fără adevăr, acrivie cu iconomie, toate amestecate, că așa vrea vrăjmașul.
      Însă în câteva zile lucrurile se vor lămuri foarte mult, cu ajutorul lui Dumnezeu.
      Mai multe detalii duminică sau luni.
      Pr. Ciprian

  39. IULIA TIPA says:

    RASPUNS PT. IOAN R:
    Am vrut sa spun ce s-a tot spus si de antecomentatorii mei : ca MS Chirila et comp nu erau si nu sunt interesati sa apere parintii marturisitori reali, sa apere dreapta credinta ortodoxa si sa duca o reala lupta antiecumenista, ci sa-i aduca in malaxorul sistemului pe cei drepti. Sub masca antiecumenismului se ascunde actiunea ecumenistilor de a controla si stavili lupta reala pentru dreapta credinta. Ca la revolutie. Va confiscam lupta antiecumenista.
    Povestea cu redactatul apararilor teologice este o gogorita menita sa atraga pe acei parinti cu adevarat antiecumenisti.Mai exact sa folosesc expresia lui Chirila – „lupta este esentialmente teologica ” . DE CE? Pentru ca nu duce nicaieri si nu poate conduce la apararea de ecumenisti.Lupta cu argumente juridice, respinse cu ostentatie de Chirila (batea campii cu sfintirea si alte asemenea , numai ce trebuia si era corect nu facea public) loveste in sistem si desigur exponentii sistemului nu-si doresc asta.
    Chirila refuza orice dorinta sincera si reala de a apara parintii marturisitori cu adevarat.

    • admin2 says:

      Doamne, Tu ești cel ce miluiești cu liniștirea!
      Asta am obținut prin dezicerea de inovațiile ”teologice” inspirate de domnul în discuție.
      Poftă bună ! Mă duc și eu la masă.

  40. ION says:

    RASPUNS PENTRU COMENTATATORII SISTEMULUI DE PE SITE-UL par. Claudiu Buza:
    Timp de 1 an de zile la Radeni s-a promovat teoria zelotista. Deodata vad ca s-au schimbat la 360 de grade si gruparea Radeni si parintele Claudiu Buza ne explica prin activistii comentatori ca dreptatea si evolutia duhovniceasca le reprezinta ecumenismul lor.
    Lucrurile sunt clare. Daca adevarul iese la iveala, morisca sistemului ecumenist pe care il apara cade si interesul lor imediat de a-si dezvolta structurile, folosindu-se de un ierarh sunt periclitate….

    • admin2 says:

      180 de grade, că 360 înseamnă un cerc complet. Nu?
      Să dea Domnul ca toate planurile schismatice, ale oricui și de oriunde, să se surpe!
      Iar lupta cu erezia continuă. După noi vor veni alții, mai buni și mai vrednici!
      Mulțumim.
      Pr. Ciprian

      • admin2 says:

        Am primit ceva fain pe mail:
        ”Fiecare om pe care îl întâlnești în viața ta, numaidecât are ceva bun în el. Nu lăsa descoperirea bunătății să nu te cucerească. În fiecare om trebuie să descoperi ceva bun, impresionant, exemplar.
        Nu îl simpatizezi, dar vezi pentru ce? Poate chiar pentru careva merite! Înseamnă că are perseverență, hotărâre și muncește!
        Este mincinos, dar vezi că este harnic, asta poți și tu să fii!
        Este un cerșetor, este bolnav, dar stă cu rușine pentru faptul că cere, fii rușinos și tu când crezi că vrei ceva fără muncă. Uită-te printre colegii tăi de serviciu, sigur că este cineva care muncește mai mult ca tine, îl desconsideri câteodată, râzi că este cinstit și mai puțin pretențios, învață asta de la el, sinceritatea și mulțumirea. El poate e mai fericit ca tine!
        Cineva nu prea știe să vorbească frumos, dar își iubește țara, este patriot, asta trebuie de învățat de la el! Poate știi pe cineva mai leneș din fire, mai trândav, dar deloc nu este zgârcit, neapărat învață mila !
        Poate e mai puțin frumos omul la înfățișare, mai sărac în preferințe, dar își iubește familia ca nimeni altul. Învață de la el să fii credincios familiei tale, credinței tale, Dumnezeului tău!
        Niciodată nu judeca omul repede după greșelile care sar în ochi și ascund virtuțile lui. Gândește-te ce ai vrea să descopere alții la tine? Evident că ceva bun!
        Încearcă să nu vezi ce este imperfect, ca musca, dar ce este vrednic de luat exemplu, ca albina! Fii creativ în bunătate!
        Descoperă bunătatea din jurul tău și lumea va fi mai bună!
        Învață să fii om bun. Asta chiar trebuie învățat!”

  41. ayeaye says:

    SFÂNTUL TEODOR STUDITUL, SCRIERI ÎMPOTRIVA ICONOCLAȘTILOR, Editura Intitutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, BUCUREȘTI – 2017, pag.8, 81

    „Dacă vreunul nu socotește printre celelalte erezii și erezia celor care se dezlănțuie împotriva cinstitelor icoane – [erezia] care îi îndepărtează de Dumnezeu în aceeași măsură ca și celelalte – , ci ar spune că părtășia cu aceștia este indiferentă, acela este eretic.”(Anatemă din finalul Primului tratat polemic împotriva iconomahilor).

  42. Pavel says:

    Cu tot respectul …Vreau sa spun dnei Iulia Tipa ca despre traire nu se poate vorbi infasurat in blanuri scumpe.
    Diavolul ne imparte in mii de tabere. Si noi ii facem jocul

    • admin2 says:

      Lasă că vine iar vara și atunci nu mai este nevoie de blănuri.
      Eu am întâlnit-o pe dna avocat doar o singură dată, la judecata pr. Ioan Miron.
      Cu toți iubitorii de adevăr pot face dialog și chiar echipă. Cu mincinoșii, nu. Acesta este principiul de lucru.
      Pr. Ciprian

  43. Emil Baciu says:

    M-au mahnit cele petrecute la Beius , precum si „tacerea asurzitoare” care i-a urmat. Nedumerirea m-a facut sa citesc de mai multe ori articolul si comentariile, iar la urma am ajuns sa ma bucur ca ati scris acest articol si ca ati tras spre lumina sinaxa de la Beius. Ma alatur celor care resping structurile paralele si inovatiile promovate recent, indiferent cine sunt sustinatorii lor.
    Maica Domnului sa-i ocroteasca pe toti preotii prigoniti pentru marturisire ortodoxa si sa-i intareasca in lupta cea dreapta pe care o duc in apararea turmei- iar noi mirenii de nu vom fi langa ei, ne vom afla in afara Sfantului Acoperamant-.
    Domnul sa va rasplateasca

    • admin2 says:

      Frate Emil, o binecuvântare MARE de SUS ! De împărțit cu toți cei dragi și cu toți cei ce citesc și iubesc adevărul!

  44. teo florina says:

    Imi pare rau ca tb.sa il contrazic pe pr. SAVA… dar cum vine si asta,SA NU NE INCHINAM LA MOASTE IN „BISERICILE”ECUMENISTE(se refera la preotii POMENITORI pun pariu)?ce vina au moastele?noi cum ne mai vindecam?ne taie toate sansele pr Sava,imi pare rau

    • admin2 says:

      Tocmai asta este – noi nu ne ridicăm la acrivia Sfinților Părinți. Pr. Sava a dat prin aceasta doar un exemplu (nu ne-a îndemnat nicidecum să nu ne mai închinăm la Sfintele Moaște – să înțelegem bine aceasta) ca să pricepem că ”acrivia” noastră este doar o biată iconomie, așa că măcar de aceasta să ne ținem – întreruperea comuniunii bisericești cu ereticii.
      Pr. Ciprian

  45. teo florina says:

    Oare pr.Sava nu vede ca agheazma si anafura nu s-a stricat la pr.pomenitori?Sau nu stie ce ne spun SF.RUSI cand tb.sa nu mai mergem la biserica?nu se face pe anafura steaua lui David,nu e schimbat Crezuletc.Cred ca tb.sa fim mai atenti la Sarea Pamantului

    • admin2 says:

      Pr. Sava nu vorbește nicăieri despre inexistența harului (până la condamnarea sinodală). Aceea este blasfemie. În studiul lui (urmează a fi publicat săptămâna viitoare) are un capitol special despre asta. Cu răbdare…
      Să ne ferim a ne împărtăși spre osândă cu cei cu cuget eretic. Aici este esența.
      Pr. Ciprian

  46. teo florina says:

    Numai unele mesaje intra aici? IERTATI PR.CIPRIAN! SF.EFREM CEL NOU SA NE AJUTE!

  47. Iosif says:

    1.Este pentru prima oara cand imi cenzurati un comentariu. Toata aceasta lupta nu va duce la nimic bun decat si la dezbinare mai mare. Faceti cateva afirmatii clare si restul sunt spuse doar pe jumatate. Chiar daca nu ne place de X sau de Y – figuri centrale in miscarea anti ecumenista- nu cred ca e bine sa ne dezbinam. Nici mie nu imi plac foarte mult personajele criticate aici, dar cei care arunca cu invective nu pot fi considerati etalon pentru drept credinciosi. Am postat un comentariu pe care l-ati cenzurat, care se adresa principalei dumneavoastra sustinatoare in aceasta lupta virtuala. Acest comentariu, desi rautacios, era menit sa o atentioneze sa-si vada propriile pacate. Nu putem vorbi de trairi duhovnicesti cand suntem indragostiti de confortul material(a se vedea minunatele blanuri ale doamnei Iulia- nu am nimic personal cu ea, dar daca fiecare ne-am smeri si ne-am ruga mai mult, cred ca am face pe placul lui Dumnezeu… )
    2. V-ati eschivat la intrebarea cu referire la Arsenie Boca. Il cinstiti sau nu ca pe un sfant? Dar pe Nil Dorobantu? Un preot nu poate sa dea raspunsul:” mortii cu mortiii, viii cu viii”!!! E important acest raspuns, cacii o inselare atrage pe alta si discernamantul este afectat. Si atunci nu pot avea incredere nici in restul afirmatiilor…caci cine mai stie unde e neghina si unde graul?
    3. Nu il sustin pe MSC dar nici nu ii neg meritele, asa ca nu luati aceasta interventie ca fiind in favoarea lui.
    Doamne ajuta!

    • admin2 says:

      Am fost plecat o săptămână la Sfinții din Grecia. Nu vă cenzurează nimeni, atâta vreme cât sunteți iubitor al adevărului și om cu bun simț.
      Să vă răspund pe scurt, că sunt cam presat de timp:
      1. Nu caut și nu am susținători. Nu sunt un blogger, în adevăratul sens al cuvântului (niciodată nu m-am uitat să văd măcar câți oameni accesează site-ul, pentru că scopul nu este rating=ul). Încerc să trăiesc în adevăr și să mă feresc de minciună. Pentru alții – așa ziși anti-ecumeniști, minciuna a devenit literă de lege, ceea ce nu se cade, cum se zice pe la noi în Ardeal. Asta e tot
      2. Fără pr. Arsenie, fără pr. Nil. Îl avem pe Hristos, e de ajuns. E clar acum? Mulțumesc.
      3. Nu mi-am dorit niciodată să fiu în conflict cu dl Chirilă, dar el a privit lucrurile diametral opus. Domnul să ne miluiască pe toți.
      Cu respect, pr. Ciprian.

  48. Iosif says:

    Multumesc Parinte! Totul bun(aproape) Dar nu ma multumeste fraza ” Fara Pr. Arsenie si fara pr. Nil”. Acestia pot fi oricare. Vreau sa vad ca scrieti si spuneti in mod explicit CA NU II CINSTITI CA PE SFINTI, CA NU II CONSIDERATI CA ATARE, CA NU LE PROMOVATI SCRIERILE PR. ARSENIE BOCA SI PR. NIL DOROBANTU( CU NUME COMPLET)!.Sunteti un model pentru foarte multi. Vrem sa vedem ca avem dreptate sa va investim cu incredere. Iertati-ma!
    Doamne ajuta!

    • admin2 says:

      NU ÎI CINSTESC CA PE SFINȚI, NU ÎI CONSIDER CA ATARE, NU LE PROMOVEZ SCRIERILE CELUI DOI: PR. ARSENIE BOCA ȘI PR. NIL DOROBANȚU.
      Așa să îmi ajute Bunul Dumnezeu!
      Pr. Ciprian Staicu

  49. radu says:

    Meritele MS Chirila despre care vorbiti, d-le Iosif se refera cumva la crearea „structurilor paralele”, anihilarea adevaratei lupte antiecumeniste, inselarea bunei noastre credinte, camuflarea adevaratei sale lupte in sprijinul ecumenistilor, prostirea pe fata a credinciosilor si a preotilor de buna credinta, etc…?
    Ar fi fost bine ca MS Chirila sa fie imbracat in blanuri scumpe, dar sa fie corect, sa duca lupta cea dreapta si nu sa faca jocul sistemului care l-a plantat la Radeni.
    Concluzia: vrem blanuri dar nu vrem scenarii pentru prosteala noastra si apararea ecumenistilor.

  50. IULIA TIPA says:

    D-le crestin Iosif, ce legatura au pacatele mele personale cu lupta cea dreapta?
    Este vreun crestin fara de pacat? Luati piatra…
    Sau mai bine spus, alegand sa duc lupta cea dreapta am o sansa in plus la iertare, nadajduiesc eu pacatoasa…
    ” Figurile centrale in lupta antiecumenista” despre care amintiti sunt de fapt figuri centrale in anihilarea luptei antiecumeniste si in promovarea mascata a ecumenismului.
    Accept pacatele lor personale, ca oricum nu e treaba mea ci a MANTUITORULUI, dar nu accept fariseismul care ne taraste in mocirala ecumenista.
    Si din moment ce eu nu ma ascund, ci imi declin identitatea sunt o persoana responsabila, ca asa puteam si eu sa-mi spun „Iosif „, „Pavel”, „Elena”…
    Dumnezeu care le vede pe toate sa aiba mila de noi toti!

  51. Maximos says:

    In articolul sau „Pacatos sunt, dar eretic nu”, P.Buza isi cere „iertare” la modul general, insa fara sa se pocaiasca, pt ca : a mers sa fie judecat de ereticii de care se ingradisera, pt ca a facut recurs cautand reabilitare la ereticii din Consistoriu cu care s-a si rugat, pt ca a smintit credinciosii, pt ca nu se leapada de visarionisti, boca si dorobantu etc. In concluzie, el nu s-a pocait ci, in continuu se indreptateste asemenea Mitr.N.Corneanu, care afirma ca „nu a gresit cu nimic”, ca a facut doar „un gest fratesc de dragoste” si ca e acuzat pe nedrept. Se auto-victimizeaza spunand ca „il iarta” pe P.Ciprian si pe cei care „l-au denigrat public”, cand de fapt el este cel care are nevoie de iertare, pt ca i s-au vadit sofismele, pe care sub niciun chip nu vrea sa le recunoasca. Cu alte cuvinte, „noi ar trebui sa ne pocaim”, iar nu el care a produs sminteala, si de aceea credinciosii l-au parasit.

    Din pacate, limbajul P.Claudiu musteste de „iubirisme” si „iconomii” pe care le invoca la nesfarsit si care se aseamana izbitor cu cel al ecumenistilor. Asemanatoare este si dorinta lui de a nu fi „dezbinati” (schismatici) intre noi. Adica un fel de impacare a adevarului cu minciuna, afisandu-si astfel un fals discernamant „origenist-apocatastazic”, si manifestand „o mai mare dragoste” ca a Sfintilor Parinti care, sub insuflarea Duhului Sfant, au stabilit cu multa acrivie granita intre Ortodoxie si erezie. Insa, chiar gura cea nemincinoasa a lui Hristos a statornicit ca ce este DA, e DA si ce este NU, e NU, iar ce este mai mult, de la diavolul este. De fapt P.Claudiu ii imita perfect, si chiar uneori ii intrece, pe ecumenistii sofisti cretani, care probabil sunt foarte invidiosi pe el, pt ca a reusit mai mult decat ei sa impace pe Hristos cu diavolul, adevarul cu minciuna, pricinuind astfel mare confuzie.

  52. Andrei Grosu says:

    Doar o informatie pentru dna Florina care e tare pornita impotriva parintelui Sava.
    1. S-a imputit apa la parohia din Darmstadt, Germania. Cunosc mai multi martori.
    2. S-a imputit apa si intr-o parohie din Nordul Germaniei

    Asa ca, aveti si dovezi, doamna Florina. Vremurile sunt cam cele din urma, nu prea mai avem timp sa asteptam, ar trebui sa ne pregatim de ce e mai rau.

    Ma iertati

  53. Raspuns pt d-na FLORINA ; Anul trecut am varuit putin prin casa si cunosteam un preot monah de la o manastire din Iasi (nu dau nume) era impotriva sinodului si ecumenismului dar il pomenea pe teofan, totusi nu putea sa faca pasul decisiv. Am zis hai sa il sun daca poate sa vina (facusem o pomenire de trei ani pt mama si sfintirea casei) la doua zile nici nu puteai sa apropii nasul de aghiazma dar sa o mai si bei iar deasupra se facuse ca o matase inchisa la culoare. Imi pare rau ca nu am facut o fotografie asadar d-na FLORINA deschideti ochii si urechile!

    • admin2 says:

      Eu știu o sumedenie de cazuri din acestea, în țară și în diaspora.
      Doamna Florina, iertați ultimele cuvinte ale fratelui Ștefan.
      Frate Ștefan, nu uitați că vorbiți cu o doamnă!
      Cu respect, pr. Ciprian.

      • admin2 says:

        Ceva frumos, de suflet ziditor:
        „Frații l-au întrebat pe Avva Agathon:
        – Părinte, dintre toate lucrările noastre care este virtutea care necesită cea mai mare străduință?
        El a răspuns:
        – Iertați-mă, cred că nu există o trudă sau strădanie mai mare decât a te ruga lui Dumnezeu. De fiecare dată când un om vrea să se roage, vrăjmașii lui, demonii, încearcă să îl împiedice, pentru că ei știu că nimic nu împiedică mai mult lucrarea lor, a demonilor, ca rugăciunea omului către Dumnezeu.
        Orice altceva se apucă omul să facă, va putea să mai facă o pauză, să se odihnească. Însă pentru a se ruga el trebuie să se lupte (cu demonii) până la ultima lui suflare.”

        traducere din limba greacă
        de pr. Ciprian Staicu

      • admin2 says:

        Tot ceva frumos, dintr-o culme de rai:
        „Dacă cei ce conduc popoarele ar respecta poruncile Domnului și supușii lor ar asculta de aceștia cu smerenie, ar exista o pace și o mulțumire adâncă pe întreg pământul! Însă din cauza iubirii de putere și a neascultării celor mândri suferă lumea întreagă.” (Sfântul Siluan Athonitul)

        • admin2 says:

          Și un cuvânt de întărire și de ferire de lâncezeala tânguirii și a plânsului de milă:
          „Viața mea, gândurile mele, existența mea, modul în care mă rog trebuie să nu fie o mutilare a sinelui meu, să nu fie o greutate, o strângere, o înghesuire, ci viața mea se cuvine să fie bucurie și veselie și sărbătoare.
          De ce?
          Pentru că oamenii nefericiți nu pot merge în cerul bucuriei veșnice. Devreme ce de aici sunt nefericiți, putem înțelege și care va fi viitorul lor veșnic.
          Când cineva spune mereu: nu pot, mă doare, sunt bolnav, nu mă iubesc ceilalți, nu le este milă de mine – arătând cum se simte el pe pământ, astfel va continua să se simtă și în viața cealaltă.
          Dacă Biserica, adică Hristos nu poate să îi dea bucurie acelui om aici, în această viață – pentru că omul respectiv nu vrea bucuria lui Hristos, ci caută alte bucurii – nici pe lumea cealaltă nu va avea parte de bucurie.”

          traducere din limba greacă de
          pr. Ciprian Staicu

      • Cristian says:

        Iertati, dar nu cred ca e deloc bine sa incurajam astfel de discutii despre criterii ne-patristice relativ la absenta sau prezenta Harului. Daca are cineva marturii din Sfanta Traditie ca Sfintii sau crestinii din vechime erau atenti „imputirea” aghiazmei pentru a opri impartasirea cu un preot sa episcop, rog sa-mi spuna si mie. Eu am citit ca erau atenti la erezie.

        De altfel, observ de ceva vreme cu tristete ca cei care incearca sa ramana sau sa devina ortodocsi (mie nu-mi place termenul „nepomenitor”) cad adesea in plasa celor care fac jocurile tatalui minciunii. O astfel de capcana este bau-baul numit „Har in BOR”. In primul rand ca eu nu stiu ce-i aia – o fantoma, ceva abstract, picat din Cer? Biserica este alcatuita din oameni, ca si BOR. Interogarea de tip sovietic: „Nu cumva vrei sa insinuezi ca nu mai e Har in BOR” este fara obiect. Ea ar trebui mai intai formulata corect: „Afirmi cumva ca, in BOR, preotii eretici (din varii motive, nu numai ecumenisti) sau care se afla in comuniune pasiva, prelungita si vinovata cu erezia n-ar mai avea Taine valide?” la care raspunsul patristic, dupa intelegerea mea, ar fi: „Nu stiu, Sfintii Parinti nu-si punea problema asta. Asta problema Sinoadelor. Eu vreau sa ma mantui, asa ca fug de ei.” ( si apropo de Sinoadele ortodoxe care condamnau erezii, in intelegerea celor autentic ortodocsi ele n-au reprezentat niciodata un hotar pana la care comuniunea cu ereticii ar fi fost si ea „o cale patristica” cum ne invata Epifanie Teodoropoulos sau Peter Heers).

        • admin2 says:

          Referitor la părintele Epifanie și învățătura lui, detalii în studiul pr. Sava (alcătuit împreună cu părinții athoniți, care au muncit câteva luni la sistematizarea lui), care va fi gata în vreo două zile.
          Vom avea niște surprize…

          • Cristian says:

            Sa dea Bunul Dumnezeu sa scapam de fantoma numita „Canonul 15 este facultativ pentru cei ce vor sa se mantuie”. Altfel, desigur ca e facultativ, tot asa precum si a vrea sa te mantui e optional.
            Eu acum ceva vreme eram gata sa-l cred pe pr. Epifanie pana cand am verificat istoric cat de gogonata era minciuna cu bizantinii care au stat sute de ani in comuniune constienta cu Filioque-istii. Dupa care am inceput sa vad inca si mai multe minciuni.
            Dar atentie si la pr. Peter Heers – colporteaza aceeasi minciuna referitoare la Canonul 15.

  54. ION says:

    Raspuns pentru d-na Teo Florina la comentariul pe care l-ati postat pe site-ul parintelui Teodot:
    teo florina
    7 OCTOMBRIE 2017 LA 19:02
    Parinte,cine sustine „infailibilitatea” nepomenitorilor?doar Pr.Sava sau toti nepomenitori care sustin sinaxe peste sinaxe?
    RASPUNS :”Infailibilitatea ” nepomenitorilor este sustinuta de parintele Claudiu Buza si acolitii sai nu de parintele Sava.

    • admin2 says:

      Fraților, alții nu vă publică răspunsurile și ați aterizat aici?
      Doamne miluiește!
      Să ne rugăm unii pentru alții, rămânând întru mărturisire!

  55. Teodor Stela Maria (crestinul orthodox ) says:

    Daca nu l cinstiti pe Parintele ARSENIE BOCA nu ca Sfant ci ca MARTURISITOR in temnitele comuniste atunci nici io Stela Maria Teodor nu va recunosc ca Pastor de turma chemat in slujba lui HRISTOS .
    V ATI LEPADAT PUBLIC DE CEL CARE A FOST CATERISIT PE NEDREPT ATUNCI SA DUCETI CRUCEA PARINTELUI ARSENIE BOCA.
    OARE VETI PUTEA …
    SAU VA VETI LEPADA SI DE CRUCE ?

    • admin2 says:

      Însuși părintele Arsenie spunea adesea: „Bă (așa vorbea), eu sunt sluga, Stăpânul este doar unul: Hristos.”
      Eu slujesc pe Stăpânul, mai mult nu este treaba mea. Nu am dovezi clare că acest părinte a bineplăcut lui Hristos, așa că subiectul pentru mine este încheiat. La Judecată vom sta în fața lui Hristos, nu a altcuiva.
      Nu l-am hulit pe pr. Arsenie, nici pe pr. Nil – fac parte din cei adormiți; Dumnezeu să îi ierte!
      Pr. Ciprian

  56. Parascheva says:

    Luni [Filip. 4,10-23; Lc. 7, 36-50]. Pentru ce Simon fariseul îl cinsteşte pe Domnul şi-L pofteşte la sine, însă văzându-L că o îngăduie cu bunăvoinţă pe păcătoasă, se sminteşte şi începe să cugete: „Dacă ar fi prooroc…”? Grija lui era îndreptată spre primirea oaspeţilor şi din pricina grijilor lumeşti părăsise dreapta cugetare asupra rânduielilor dumnezeieşti. Aceste două tărâmuri – lumesc şi duhovnicesc – nu se potrivesc deloc ca însuşiri şi legi. Până la urmă, mintea noastră va începe să judece după legile aceluia dintre ele cu care se îndeletniceşte mai mult. După rânduielile lumeşti, cu o păcătoasă învederată nu trebuie să ai de-a face; aşa gândeşte şi Simon, uitând că pocăinţa îi face pe toţi curaţi şi îi pune pe păcătoşi deopotrivă cu drepţii. El socoteşte că păcătoasei nu i se cuvenea să stea acolo, iar Mântuitorul nu o alungă pentru că nu ştie cine e ea; acest gând a născut îndată un altul: „Dacă nu ştie, atunci ce fel de prooroc este?”. Nu a spus asta cu glas tare, ci numai a gândit-o; la arătare n-a apărut la el nici o schimbare, nici nu s-a întrevăzut în purtarea lui de bună gazdă, însă Domnul i-a citit inima şi i-a dat o lecţie pe măsură: i-a dat de înţeles că în jurul lui este loc şi pentru păcătoşi, şi că păcătoasa, lipindu-se de El cu inima, I-a dat mai multă cinstire decât Simon numai cu ospătarea. Faptele din afară insuflă omului simţământul neplăcut lui Dumnezeu că este drept, iar luarea aminte la cele lăuntrice păstrează pururea în el simţământul netrebniciei sale înaintea Domnului, Care ştie toate.
    Sfântul Teofan Zăvorâtul -TÂLCUIRI DIN SFÂNTA SCRIPTURĂ PENTRU FIECARE ZI DIN AN

  57. Fara curaj says:

    parinte Ciprin sunteti viclean si cu doua fete: nu aveti curajul sa va deziceti de asa zisul sfant Arsenie Boca…

    • admin2 says:

      Mă cheamă Ciprian și nu am două fete, ci una – o cheamă Maria.
      Om fără nume și fără curaj, mă dezic de Arsenie Boca și de toți lașii fără nume.
      Așa să îmi ajute Dumnezeu!
      Pr. Ciprian

  58. Imi cer iertare doamnei Florina pt felul in care m-am adresat. Doamne ajuta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *