Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Românul este harnic, nu stă cu mâinile în sân. Nu-i așa?

Am primit pe mail, am semnat, am dat mai departe. Curaj!

https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/impotriva-legi-vaccinari-obligatorii-a-copiilor-si-adultilor-din-romania

12 Responses to Românul este harnic, nu stă cu mâinile în sân. Nu-i așa?

  1. Liviu says:

    iar tu esti un jeg…

    • admin2 says:

      Despre Apostoli ei înșiși spuneau că au ajuns gunoiul lumii.
      Așa că mulțumesc de epitet. Îl primesc cu lacrimi de recunoștință.
      Și vă doresc mântuire în Hristos!
      Pr. Ciprian

    • admin2 says:

      Și eu i-am iertat. Chiar dinainte pe unii, printre care și dvs.
      Însă faceți o confuzie între legarea păcatelor și blestem. Nu au nici o legătură. Cu atât mai puțin cu oprirea de la Împărtășanie, care nu este blestem, decât dacă vorbim despre o anathemă asupra unor eretici nepocăiți, cumulată cu faptul că aceia nu mai sunt primiți la Potir.
      Există o mulțime de cazuri de oameni care se spovedesc destul de des, dar pentru un păcat mare din trecut au primit canon greu și oprire de la Împărtășanie pentru un număr de ani (nu din voia preotului, ci cea a Bisericii, exprimată prin Sfintele Canoane, ca mijloace terapeutice spre mântuire). Această oprire de la comuniunea euharistică nu este blestem, ci este metodă terapeutică pentru cazurile grave. Duhovnicii înțeleg, publiciștii, nu prea…
      Domnul cu mila!
      Pr. Ciprian

  2. Mihai says:

    Către Liviu,: ești un om de nimic
    Am intrat pe blogul Pr Manolis katihisis, și mi-a sărit în ochii un articol in care era prezentat noul calendar ,, bisericesc” cu emblema ,, sinodului” cretan care a fost lansat in arhiepiscopia Peristeri

  3. danielvla says:

    In primul rand, imi cer iertare daca v-am nedreptatit sau amarat in vreun fel, dar eu am facut si scris ce am crezut ca e necesar pentru a se face dreptate…

    Acum, conform DEX:
    „BLESTÉM, blesteme, s. n. Invocare a urgiei divinității împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine…”

    Ce urgie poate fi mai mare pentru cineva decat sa NU i se mai ierte pacatele? Ba chiar pana la convocarea unui sinod care ar putea fi peste cateva zeci de ani, 100 sau niciodata?! Mi s-a parut extrem de grav si de nedrept! Si este cu adevarat un blestem. Adica condamnarea la iad, pt ca daca acel om moare intre timp, nedezlegat (de un episcop in cazul in care sfintia voastra nu va potoliti mania) ajunge in iad. Este un blestem spre a ajunge in iad.
    Repet, daca e dat pe dreptate.
    Sau pe 10 ani…

    Primul lucru care ii vine in minte unui preot cand cineva il amaraste este sa-i lege pacatele. Caci nu e asa, el poate. Si daca poate de ce sa nu le arunce in cap bietilor mireni cate o „legatura” din asta, ca doar devin cam insistenti si-l deranjeaza pe harazitul de Dumnezeu, preotul. Cu scop vindecator il leaga? Nu prea cred. Pentru ca o asemenea legatura e data la manie. Nu e data unui om inrait in pacate, care nu vrea cu nici un chip sa se potoleasca din rautatile lui.

    Apoi, diferenta dintre sfintia voastra si parintele Ioan Ungureanu este ca dansul chiar a fost nedreptatit, imbrancit si tarat afara din propria biserica. Sfintia voastra singur ati provocat reactiile mirenilor prin atitudinea, uneori, neortodoxa…

    In ambele cazuri, preotul, mai ales cel marturisitor, este dator sa incerce sa se ridice la inaltimea lui Hristos si a sfintilor. Asa cred eu…

    Poate nu veti publica comentariul… ma iertati!

    • admin2 says:

      Dacă omul este sub canon și vine ceasul morții, nu are nimic de pierdut. Nu este lăsat să se împărtășească pentru că nu poate primi pe Hristos cu vrednicie. Dacă L-ar primi în starea aceea de boală sufletească, ar pierde totul.
      Este o mare diferență. Nu are legătură cu dreptatea, ci cu mântuirea.
      Cât am suferit eu știe Dumnezeu, nu fac pe victima niciodată. Suferința în Hristos nu este ceva negativ, ci este BINECUVÂNTARE !
      Dar vă rog să mă iertați încă o dată pe toți cei care v-am smintit și mă voi strădui să mă îndrept.
      Pr. Ciprian

  4. Parascheva says:

    PSALMUL 55
    Al lui David

    1. Miluiește‑mă, Doamne, că m‑a necăjit omul; toată ziua războindu‑se m‑a necăjit.
    2. Călcatu‑m‑au vrăjmașii mei toată ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine, din înălțime.
    3. Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui în Tine.
    4. În Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele mele toată ziua; în Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce‑mi va face mie omul?
    5. Toată ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rău.
    6. Locui‑vor lângă mine și se vor ascunde; ei vor păzi călcâiul meu, ca și cum ar căuta sufletul meu.
    7. Pentru nimic nu‑i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.
    8. Viața mea am spus‑o Ție; pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduința Ta.
    9. Întoarce‑se‑vor vrăjmașii mei înapoi, în orice zi Te voi chema. Iată, am cunoscut că Dumnezeul meu ești Tu.
    10. În Dumnezeu voi lăuda graiul, în Dumnezeu voi lăuda cuvântul;
    11. În Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce‑mi va face mie omul?
    12. În mine sunt, Dumnezeule, făgăduințele pe care le voi aduce laudei Tale,
    13. Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine să plac înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.

    Iata ca a sosit si postul Craciunului. Va doresc post cu folos duhovnicesc !

  5. Am o intrebare: daca omul este spovedit si moare neimpartasit, fiind oprit de canoni, se mantuieste?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *