Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

De la… lepră la Ortodoxie. Sau de la Ortodoxie… la lepră

De când Schitul Rădeni și-a redobândit firescul vieții monahale (prin plecarea celui care insista ca numai el să predice, nefiind nici măcar cleric) și părinții mărturisitori pot fără vreo îngrădire să predice cuvântul lui Dumnezeu, iată unul dintre rezultatele binecuvântate, patristice, ortodoxe, luminate de Dumnezeu:

 

 

Idei din această predică (transcrise de doamna Ana, căreia îi mulțumim):

Părintele Xenofont face referire la un articol apărut pe mai multe site-uri:
https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2018/01/08/chiril-al-ierusalimului-si-meletie-al-antiohiei-sfinti-sau-eretici/ și
http://ortodoxinfo.ro/2018/01/11/biserica-considerat-acrivia-ca-fiind-gresita-daca-cei-cauza-isi-dovedeau-public-credinta-ortodoxa/comment-page-1/#comment-26723,
în care o persoană feminină și-a dat și ea cu părerea (în spiritul celui mai actual neo-ecumenism, contrar cuvintelor Sfântului Pavel despre locul și rolul femeii în Biserică), a încurcat subiectul și a ieșit o hulă, evidențiată clar pe alt site:
https://stranaortodoxa.wordpress.com/2018/01/14/pr-claudiu-buza-promoveaza-pe-site-ul-sau-un-articol-hulitor-preluat-ulterior-de-ortodoxinfo-cei-ce-sunt-ortodocsi-ar-trebui-sa-retraga-articolul-hulitor-despre-sfintii-chiril-si-meletie-si/
Referitor la acest subiect părintele Xenofont a spus astăzi:
– „în acel articol se dorește să se acrediteze ideea că Sfinții nu au fost așa cum îi vedem noi și cum i-a văzut Biserica Universală;
– unii au schimbat titlul acestui articol hulitor, dar conținutul a rămas același. Noul titlu a vrut să spună că acrivia ar fi ceva greșit sau pentru o perioadă scurtă de timp și că peste tot în istoria Bisericii a fost mai multa iconomie decât acrivie;
– acrivia a fost regula de bază după care s-a condus Biserica, pogorământul s-a făcut atunci când a fost necesar să se facă și când se vedea că scopul pentru care s-a făcut acest pogorământ s-a împlinit;
– nota 83 din tâlcuirea la canonul 43 (în Pidalion) a Sfântului Nicodim Aghioritul: „Iconomia are măsuri și hotare și nu este veșnică și nehotărâtă. Pentru aceasta și Sfântul Teofilact al Bulgariei zice: „cel ce face ceva după iconomie nu chiar ca un lucru bun face acesta, ci ca un lucru trebuincios la o vreme”;
– ”destul am iconomisit – zice Sfântul Grigorie Teologul, în cuvântul de laudă la adresa Sfântului Athanasie cel Mare – nici socoteala cea străină primind-o, nici pe a noastră stricând-o, care cu adevărat ar fi rea iconomie. Așa zic și eu că rea iconomie este aceasta când nici pe latini putem a-i întoarce și noi călcăm scumpătatea Sfintelor Canoane și primim botezul minciuno-ereticilor, că a iconomisi se cuvine unde nu se face calcare de lege – zice Sfântul Ioan Gură de Aur”;
– acum se merge pe iconomie, pe dragoste fără adevăr și auzim de la ierarhi că Sfânta Scriptură ar fi în contradicție cu Canoanele Sfinților Părinți, cu învățătura lor, care trebuie scoasă cumva din mintea noastră;
– se vrea împingerea Sfinților Părinți cât mai departe și învățătura lor nu se mai studiază în școlile de teologie, pentru că Sfinții Părinți demascau înțelegerea greșită a Sfintei Scripturi după mintea fiecăruia;
– dacă nu ne raportăm la Sfinții Părinți, nu avem siguranță că gândim bine;
– întotdeauna cel care aduce învățături mincinoase amestecă adevărul cu minciuna și întotdeauna există contraziceri, ca în acest articol (menționat la început), ceea ce trebuie să ne dea serios de gândit. Nu trebuie să luăm de bună judecata altora dacă vedem că ceea ce spune nu este întemeiat pe Sfinții Părinți;
– Vicențiu de Lerini: „Este o mare ispită dacă cel pe care tu îl socotești profet, tâlcuitor al proorocilor, învățător și propovăduitor al adevărului și pe care îl urmezi cu cel mai mare respect și cu multă dragoste, începe dintr-o dată să introducă pe ascuns rătăciri periculoase pe care nu le vei putea descoperi cu ușurință, înșelat fiind de prejudecata învățăturii anterioare și de ascultarea ta oarbă”;
– tot ce contrazice Sfinții Părinți nu este de la Dumnezeu;
– să nu mergem pe ideea că dacă cineva se poziționează bine vis-a-vis de erezia ecumenistă, dar vedem că în alte probleme grave pentru Biserică nu gândește corect, să credem că treaba e bună. Nu e bună;
– auzim adesea că trebuie să facem front comun împotriva ereziei ecumeniste și că dacă cineva are o înșelare, nu prea contează. Merg împreună cu acela împotriva ereziei, dar nu pot să nu îi vad înșelarea. Discernământul acestuia care este într-o înșelare este afectat, tocit!”
La adresa de mai jos găsiți și predica de azi a promotorului articolului hulitor despre care se menționează în predica părintelui Xenofont.
https://youtu.be/6SA9OA48MHw?t=3
Dacă ascultați ultimele șapte minute – și eu am făcut-o – veți auzi preamărirea „proiectului de rezoluție” și acuzarea lacrimogenă a celor care fac dezbinare.
Concluzie: dacă până azi doar eu făceam „dezbinare”, slavă Domnului că acum suntem doi. Oficial. Eu mai știu mulți, dar se va vedea la sinaxă cine și cum gândește. Până atunci cred că util ar fi ca cei care vorbesc despre Sfinții Părinți să facă precum părintele Xenofont, vorbind la subiect, cu referință exactă, care poate fi verificată de către oricine, nu să folosească expresia „Sfinții Părinți” sau „panortodox” fără a citi nici operele lor, nici ceea ce se întâmplă în Ortodoxia popoarelor vecine, în același timp promovând hule la adresa Sfinților Părinți (cum face părintele Claudiu Buză). Oricum, la sinaxă vom veni pregătiți cu operele Sfinților Părinți. Pe masă. Ca să nu mai bată vântul și unii se creadă că… a suflat Duhul Sfânt (vezi Ioan 3, 8)
Un intelectual care a ascultat pe net predica de azi a părintelui Claudiu Buză mi-a acordat permisiunea de a pune aici impresia care i-a lăsat-o: „bate câmpii. Cu grație. Tonul aproape ca te duce în somnul cel de moarte. Așa vorbește de obicei?”
No comment (nici despre ton, nici despre esența mesajului, că deja de multă vreme e… picaj; din păcate).
pr. Ciprian Staicu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *