Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Părinți și frați și surori ortodoxe, să petrecem acest praznic slăvind pe Duhul Cel Preasfânt, Cel deoființă și nedespărțit de Tatăl și de Fiul

La praznicul Cincizecimii noi sărbătorim ziua aceea în care Duhul Sfânt S-a pogorât în foișorul unde erau adunați ucenicii Domnului „și toți s-au umplut de Duhul Sfânt.” De atunci Duhul Sfânt Se arată și lucrează într-un mod unic în Biserică, pentru că El este pentru Biserică ceea ce este sufletul pentru trup.

Nu este ușor a vorbi despre Duhul Sfânt, pentru că El este Dumnezeu Însuși, a Treia Persoană a Sfintei Treimi. Însă pentru a ne adânci oarecum în această mare Taină vom sublinia trei expresii din cunoscuta rugăciune „Împărate ceresc”, adresată Sfântului Duh, care arată cum lucrează Duhul Sfânt în viața noastră.

1. Duhul adevărului

Prima expresie este „Duhul adevărului.” Domnul Hristos L-a numit astfel, adresându-se ucenicilor Lui: „Când va veni Acela, Duhul adevărului, vă va călăuzi pe voi la tot adevărul” (Ioan 16, 13), adică atunci când va veni Duhul Adevărului, El vă va călăuzi la tot adevărul cel mântuitor.

Este evident că Domnul L-a numit pe Duhul Sfânt, „Duhul adevărului”, pentru că Acela ne conduce la adevăr. Într-adevăr, numai prin luminarea noastră de către Duhul Sfânt putem să ne înțelegem credința și marile ei adevăruri. Duhul Sfânt ne învață cum să ne rugăm lui Dumnezeu, ne deschide mintea pentru înțelegerea Sfintei Scripturi, ne luminează să distingem, să pricepem care este voia lui Dumnezeu în viața noastră.

Așadar, avem nevoie de luminarea Duhului Sfânt ca să nu greșim, ci să mergem cu statornicie pe calea adevărului.

2. Mângâietorul

A doua expresie este numai un cuvânt: „Mângâietorul”, care înseamnă Cel care aduce mângâiere și Cel care întărește. Într-adevăr, Duhul Sfânt este Cel care ne întărește în lupta noastră duhovnicească. El aprinde în inima noastră flacăra credinței, ne ridică după vreo cădere într-un păcat, ne sprijină în hotărârea noastră spre pocăință, cultivă în noi înclinația spre lupta dobândirii virtuții. De asemenea, El ne aduce mângâiere în clipele noastre grele și ne sprijină sufletul nostru zdrobit după ce a trecut printr-o încercare, boală sau durere.

Așa cum remarca Sfântul Apostol Pavel, „Duhul îi vine slăbiciunii noastre în ajutor, că nu știm să ne rugăm cum trebuie, dar Duhul Însuși mijlocește pentru noi cu suspine de negrăit.” (Romani 8, 26)

Iar când avem voință puternică, dispoziție de a lupta cu păcatul, statornicie, bucuria și pacea sufletului, toate acestea nu sunt altceva decât daruri ale Duhului Sfânt. Toate sunt ale Lui, le primim de la El, pentru că „pe toate le dăruiește Duhul Cel Sfânt!”

3. Dătătorul de viață (sau al vieții)

Există însă și un al treilea punct vrednic de atenție: Duhul Sfânt este numit „Dătătorul de viață”, ceea ce înseamnă că El este Izvorul vieții. Domnul Iisus Hristos Însuși ne-a descoperit aceasta: „Duhul este Cel ce dă viață.” (Ioan 6, 63) El este Puterea cea dătătoare de viață din creație.

Într-adevăr, îngerii și oamenii, animalele și plantele și tot ceea ce există în cer și în mare și pe pământ și sub pământ își primesc puterea de viață de la Duhul Sfânt.

Cel mai important lucru însă este că Sfântul Duh îi dăruiește omului viața cea nouă (cea înnoită). Din ziua Botezului nostru ortodox, când noi primim și Taina Mirungerii, în noi se inaugurează viața cea nouă. „Pecetea darului Sfântului Duh” a spus preotul atunci când ne-a uns, după Botez, cu Sfântul și Marele Mir, iar inima noastră s-a umplut de Duhul Sfânt.

Iar dacă ne străduim să respectăm poruncile dumnezeiești și să participăm în mod conștient și asumat la Sfintele Taine ale Bisericii, acest har al Sfântului Duh lucrează în chip tainic în inima noastră, ne sfințește și ne dăruiește viața cea adevărată. Și astfel Duhul Sfânt nu este numai Dătătorul vieții noastre pământești, ci se face și „arvună a vieții viitoare”, în veșnicie.

Bogăția darurilor dumnezeiești pe care ne-o dăruiește Sfântul Duh este cu neputință de cercetat. Și toată această bogăție poate să devină proprietatea fiecărui credincios. Așadar, să ne străduim să trăim întru curăție și smerenie, cu credință și cu răbdare în poruncile lui Dumnezeu și să Îl rugăm pe Sfântul Duh să vină și să Se sălășluiască întru noi și să ne curățească de toată întinarea și să ne sfințească, izbăvindu-ne de orice rău.

Sursa – https://synaksiorthodoxon.blogspot.ro/2018/05/blog-post_28.html

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

 

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu

19 Responses to Părinți și frați și surori ortodoxe, să petrecem acest praznic slăvind pe Duhul Cel Preasfânt, Cel deoființă și nedespărțit de Tatăl și de Fiul

  1. Adrian says:

    Părinte avem aşa scris în rânduiala Miezonopticii …

    CREZUL:
    Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl, Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.

    Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu facut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

    Care pentru noi oamenii şi pentru a noastrş mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

    Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi s-a îngropat;

    Şi a înviat a treia zi după Scripturi;

    Şi S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui;

    Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

    Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

    Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.

    Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor.

    Aştept învierea morţilor.

    Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

    Apoi,
    Rugăciunea aceasta

    Pomeneşte, Doamne, pe cei ce în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice au adormit, pe părinţii şi fratii nostri, şi pe toţi care în cucernicie şi în credinţă s-au săvârşit; şi iartă lor toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie, cea cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, şi-i aşază pe dânşii în locuri luminoase, în locuri răcoroase, în locuri de odihnă, de unde a fugit, toată durerea, întristarea şi suspinul, unde cercetarea feţei Tale veseleşte pe toţi sfinţii Tăi cei din veac. Dăruieşte lor şi nouă împărăţia Ta ţi împărtăşirea bunătăţilor Tale celor negrăite şi veşnice şi desfătarea vieţii Tale celei nesfârşite şi fericite. Că Tu eşti viaţa şi învierea şi odihna robilor Tăi celor adormiţi, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

    Şi nu numai în acesată rugăciune, mie mi se pare că se crează un pic de confuzie … pare că Duhul Sfânt este şi a lui Hristos Dumnezeul nostru !

    Poate greşesc eu şi de aceea vă rog să mă lămuriţi !
    Mulţumesc de îngăduinţă !
    Doamne ajută !

    • admin2 says:

      Duhul Sfânt este deoființă cu Fiul, dar nu purcede decât din Tatăl. Singurul Izvor al Dumnezeirii este Tatăl, Care naște din veci pe Fiul și purcede din veci pe Duhul Sfânt.
      Aceasta este învățătura ortodoxă.

      • Adrian says:

        Ce mărturisim în Simbolul de credinţă este cât se poate de clar, drept şi adevărat, fără echivoc !

        Eu mă refeream la faptul că întâmplător (sau nu ?!) unele rugăciuni au finalul acesta (de parcă ar fi o rugăciune scrisă de vreun papistaş !), când în mod corect (tocmai pentru a fi în concordanţă cu Crezul !) ar trebui să sune aşa …
        ” … Că Tu eşti viaţa şi învierea şi odihna robilor Tăi celor adormiţi, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă făcătorul (Tău) Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin…” – ce este pus între paranteze, mi se pare mie că poate creea confuzie ! ; astfel în această exprimare (fără ce este scris între paranteze) cred că se pun mai clar în evidenţă cele trei persoane ale PreaSfintei Treimi !

        +++
        Aşa ca fapt divers ….dacă cele două imagini de la acest link (http://www.teologie.net/wp-content/uploads/2014/03/filoque.bmp) le suprapunem … oare ce am avea noi aici ?!

        Iertaţi de îndrăzneală !
        Doamne ajută !

        • admin2 says:

          Dacă citiți despre perihoreza Persoanelor Treimice veți înțelege că nu este nicio inadvertență a textului liturgic.

        • admin2 says:

          Da, aveți cam multă îndrăzneală. Tocmai de aceea nu pricepeți.
          Iar cele două scheme propuse nu au nici una absolut nicio legătură cu Ortodoxia.

          • Adrian says:

            Părinte, vă rog să mă iertaţi dacă am supărat cu ceva !
            Eu nu am pregătire teologică ci tehnică şi de aceea am tendinţa de a avea în minte şi în exprimare lucrurile cât se poate de clar !
            Tocmai de aceea am apelat la sfinţia voastră să mă ajutaţi să înţeleg de ce este scris aşa şi este corect, si de ce dacă se scrie altfel (aşa cum consider eu la acest moment-de confuzie !) nu este corect !?
            Primesc cu drag sugestia de a citi despre perihoreză, însă, tocmai pentru a nu intra într-o confuzie şi mai mare, sau poate chiar în rătăcire !, mi-ar fi de folos o recomandare mai exactă din Sfinţii Părinţi, pe care din fericire sfinţia voastră îi cunoaşteţi/îi ştiţi muuuult mai mult şi mai bine decât un om plin de păcate şi patimi aşa cum sunt eu !

            Încă o dată, îmi cer iertare de îndrăzneală şi mulţumesc de îngăduinţă !
            Doamne ajută !

          • admin2 says:

            Colecția „Părinți și Scriitori Bisericești”, scrierile Sf. Athanasie cel Mare. Se pot și descărca direct pdf de pe net.
            Perihoreza = întrepătrunderea Persoanelor dumnezeiești (a existenței lor), fără amestecare și fără schimbare (una în cealaltă). Este cea mai mare Taină, necesită abandonarea neapărat a raționalismului și cufundarea în rugăciune, în asceză, viață liturgică și studiu patristic. Singurul lucru cu adevărat vrednic de înțeles de la început până la finalul existenței noastre este slăvirea neîncetată a lui Dumnezeu de către toate făpturile Sale, în frunte cu omul.
            Cu respect, pr. Ciprian.
            PS – nu mă poate supăra cu adevărat nimeni, decât satana, că e cam… insistent și indolent. Dar avem nădejde nestrămutată în Hristos, spre izbăvire!

  2. Mihail says:

    Astazi asistam la o incercare de interzicere a Ortodoxiei?
    Siteul https://www.incorectpolitic.com/petitie-impotriva-legii-lui-vexler/ prin vocea eseistului Mihai Serban ( apare in Revista Certitudinea – certitudinea.ro) ne atrage atentia pe prevederile unui proiect de lege inregistrat la Senat https://www.senat.ro/Legis/lista.aspx?nr_cls=L300&an_cls=2018 ,unde par sa se ridice intrebari firesti pentru fiecare ortodox , pentru fiecare roman !
    Avem cateva clarificari si in dezbaterile televizate, foarte bune dealtfel de la 6TV, pe linkurile https://www.youtube.com/watch?v=mvLftT7pDnE si https://www.youtube.com/watch?v=vzUItuJxL-s
    Hristos ne-a promis ca va fi cu noi pana la sfarsitul veacurilor ! Noi ne intarim pentru a da marturia cea buna! Iertati Parinte Ciprian si voi fratilor si surorilor dragi, daca am spus ceva nepotrivit ! Doamne ajuta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *