Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Un nou fiu al Sfintei Ortodoxii, botezat de părintele Vasile Savin, la Schitul Rădeni

Un Domn, Iisus Hristos, o singură Biserică, un singur Botez – cel Ortodox – pentru toţi

 

„Şi Eu zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.” (Matei 16, 8)

 

Biserica este trupul tainic al lui Hristos; El a întemeiat-o pe Cruce și ea își săvârșește lucrarea în lume prin mărturisirea de credinţă pe care o dau toate generațiile de ortodocși, după exemplul Sfântului Apostol Petru și al tuturor Sfinţilor Apostoli. Hristos a întemeiat o singură Biserică, iar aceasta este Ortodoxia. Celelalte confesiuni care se numesc pe ele însele „biserici”, nu sunt deloc biserici, nu au har, nici Taine, nu fac parte din Trupul lui Hristos.

Din anul 381, de la Sinod II Ecumenic, în toate Bisericile Ortodoxe locale, la Sfânta Liturghie şi la alte slujbe bisericeşti s-a mărturisit mereu: „Şi întru una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică.” Deci, există numai Una, nu mai multe, nici chiar două…

Eu, nimicul de mine, aşa am crezut din copilărie, că Biserica este Una, adică Unică. Când eram cam prin clasa a cincea şi păzeam oile prin izlazul satului, într-o zi frumoasă de vară, m-am întâlnit cu mătuşa Ilinca, o bătrână din sat care păzea şi ea cele trei capre ale ei. Citea dintr-o carte veche, înnegrită, oarecum neîngrijită. Am întrebat-o:

– Ce carte este aceasta, mătuşă Ilincă?

– Un Ceaslov. Uite, acum citesc Rugăciunile de dimineaţă. Tu ştii Crezul?

– Nu!

Ne-am aşezat amândoi pe o buturugă de arin şi m-a pus să Îl citesc. Mai corect, mai bâlbâindu-mă, citeam şi mă minunam în mintea mea… „Ce-or fi acestea? Cine-o fi scris toate acestea şi când?! Întru Una Sfântă Sobornicească şi Apostolească Biserică. Aceste cuvinte s-au lipit de inima mea cum se lipeşte mierea de albine pe mâini: „Mătuşă Ilincă, e vorba de biserica din sat de la noi?” În momentul acela, eu am crezut că există o singură biserică, biserica din satul meu, unde mă ducea mama Duminica şi în zilele de sărbători şi, unde, mă ţinea obligatoriu trei ore. Cu o faţă blândă şi cu ochii senini, bătrâna mi-a zis: „Nu, este vorba de Biserica Ortodoxă. Ea este singura Biserică pe care a întemeiat-o Hristos.” Aceste cuvinte s-au întipărit în sufletul meu pentru totdeauna. Cine să le scoată?!…

Zilele şi anii au trecut. După vreo 10-11ani am scăpat de păzitul oilor. Mama m-a dat la Seminar, iar acolo am învăţat multe… şi la Facultatea de Teologie, tot aşa, fel de fel… Cu mare recunoştinţă spun că am avut doi „profesori”, mătuşa Ilinca şi mama. Sau mama şi mătuşa Ilinca. Mama m-a învăţat să merg la biserică, iar mătuşa Ilinca m-a învăţat că există o singură Biserică, Biserica Ortodoxă. Celelalte „biserici” nu sunt Biserici, că, dacă ar fi tot Biserici, ar însemna că mărturisirea Sfinţilor Părinţi ar fi falsă. Să ne ferească Dumnezeu pe toţi de această hulă! Să nu fie nici în inima, nici în mintea, nici pe buzele cuiva această hulă!

Acum sunt alte vremuri… nu foarte fericite. Lumea este confuză, amestecând adevărul cu minciuna. Fiecare este liber să creadă şi să spună orice, numai că Hristos nu primeşte aceste „mărturisiri” de credinţă. Dimpotrivă. Se scârbeşte. Se scârbesc şi Maica Domnului, Sfinţii Îngeri, Sfinţii Apostoli, Sfinţii Mucenici şi toţi Sfinţii. Se scârbeşte, adică se mâhneşte tot Cerul.

Se pare că astăzi lumea şi-a cam pierdut busola…

Într-o zi vorbeam cu un tânăr despre cele ce se aud şi se petrec. Şi, ca să-mi arate că are „personalitate”, îmi zice: „Aşa or fi toate acestea, părinte, dar, după părerea mea…” Adică el şi toţi ca el nu mai cercetează dogmele Bisericii, nu mai citesc cărţile Sfinţilor Părinţi, ci se conduc după „părerea lor”…

Spre deosebire de tânărul de mai sus care m-a întristat cu „părerea lui”, cu mare bucurie  am cunoscut recent un tânăr, un alt fel de tânăr, în vârstă de 23 de ani, care a venit la mănăstire şi a spus: „Eu sunt catolic şi vreau să mă botez ortodox”. Părinţii din mănăstire l-au primit, l-au cercetat şi, spre surprinderea lor au constatat că au în faţă un tânăr cu convingeri ortodoxe. Ulterior, am stat şi eu de vorbă cu el şi m-am bucurat nespus.

Vorbim, deci, despre un tânăr catolic care s-a convertit la Ortodoxie, nefiind silit de cineva. Deşi nu avea pregătire teologică, a simţit in inima lui că Ortodoxia este credinta Sfinţilor, primită de la Sfinţii Apostoli, iar aceştia au primit-o de la Însuşi Hristos, Fiul lui Dumnezeu. A vrut neapărat să primească Botezul (Ortodox). Şi l-a primit prin mâna mea, a păcătosului preot care scrie acestea.

Eu l-am îndrăgit fiindcă a înţeles că in afara Bisericii Ortodoxe nu este mântuire. Desigur, mi-s dragi toţi oamenii pe care Dumnezeu i-a adus la viaţă, indiferent de neam, de convingeri religioase, dar le spun că numai Ortodoxia este credinţa dreaptă în care ne mântuim şi numai Biserica Ortodoxă este Biserica lui Hristos. Ea aşteaptă cu braţele deschise ca toţi să vină, indiferent unde sunt acum, să mărturisească public Ortodoxia, să primească Botezul Ortodox, în numele Sfintei Treimi, prin întreita afundare şi astfel să facă parte din Împărăţia lui Dumnezeu, care este Biserica, pe pământ şi în Cer.

Acum, în rezumat, câteva cuvinte spuse de acest tânăr, pe care le puteți urmări și în înregistrarea video:

sunt într-o biserică ortodoxă (la Schitul Rădeni) şi vreau să primesc Botezul(Ortodox);

sunt catolic, sunt eretic; acesta este adevărul. Nu poate exista altă „biserică” în afară de Biserica lui Hristos, care este Biserica Ortodoxă;

biserica catolică este o adunare de oameni care socializează, cântă;

da, sunt catolic din naştere. Şi mama, şi tata, şi bunicii sunt catolici;

biserica catolică” nu este Biserică, ci este o biserică în… ghilimele”;

părinţii mei ştiu că vreau să mă botez ortodox, dar ei nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă adevarul; îşi astupă urechile şi ochii, nu vor să vadă, nici să audă;

părinţii mei spun că nu trebuie să treacă la altă religie, că aşa s-au născut şi s-au obişnuit, iar eu le spun că trebuie să se dea la Adevăr (Ortodoxie);

în biserica catolică, la catolici, e numai minciună;

m-am hotărât să mă fac ortodox în urmă cu mai bine de un an de zile, când l-am descoperit pe părintele Iustin Pârvu, citind din cărţile lui;

nu am fost la altă biserică ortodoxă, nici chiar la Episcopia Huşilor, pentru că nu mă atrage acolo;

într-o zi m-am întâlnit cu o maică şi m-a trimis la acest schit. Am venit, am vorbit cu părintele, i-am spus tot şi el a zis că mă botează;

am stat o săptămână aici, am participat la slujbe, dar am stat în pridvor, pentru că nu sunt botezat;

catolicii şi ceilalţi, care sunt în afara Bisericii, nu pot fugi de Adevăr; unde poţi fugi de Adevăr?!

Biserica lui Hristos este numai una, iar aceasta este Biserica Ortodoxă;

sunt convins că ne-ortodocşii sunt în afara Bisericii;

lipsa Adevărului duce la întunecarea minţii, chiar la posedare la propriu;

– unirea înseamnă venirea la Ortodoxie a ne-ortodocşilor, prin lepădarea credinţelor eretice, prin mărturisirea publică a Ortodoxiei şi prin Botez prin întreita afundare.

Preot Vasile Savin

11 Responses to Un nou fiu al Sfintei Ortodoxii, botezat de părintele Vasile Savin, la Schitul Rădeni

  1. anador says:

    Bunul Dumnezeu să îl țină ortodox până la capăt pe fratele Samuel și să îi facă parte de mântuire!

  2. marcu says:

    Vedeti fratilor ca se poate ? Acest botez este cea mai autentica , cea mai simpla , cea mai curata cateheza pentru clerici si pentru mireni . Iata un preot care zice ce trebuie si face ce trebuie . de aceea mitropolitul l-a alungat din parohie . Daca toti preotii ar zice si ar face la vedere asa s-ar schimba fata bisericii in mult bine . Desigur ca mitropolitul i-ar alunga dar daca toti ar face ce trebuie , i-ar putea alunga pe toti ? Desigur ca nu ci ar veni si el la adevar . Parintilor preoti prindeti curaj si spuneti adevarul ca daca il ascundeti de frica mitropolitului , Hristos nu va primeste in rai . Sau vreti sa mergeti in iad ? Mitropolitul va poate alunga di parohii si manastiri dar nu va poate alunga din Biserica lui Hristos . Multumim parinte Ciprian ca ne dati astfel de materiale . Sa fiti sanatos si sa va bucure Hristos dupa cum si dumneavoastra ne bucurati pe noi .

  3. Gavriil says:

    youtube.com/watch?v=bXP-LcjN9KY

  4. Vasilica says:

    Iertare. Botezat prin stropire??!!! Cei asta?….

    • admin2 says:

      Unde ați văzut dvs stropire? A fost afundat de trei ori în vas de 500 de litri și se vede apoi că este ud din cap până în picioare.
      Unii văd, dar nu pricep.

        • admin2 says:

          FRUMOS !

          „Zis-a Avva: fii atent, simțurile tale au încetat să fie bolnave, pătimașe? Dacă ești tulburat, dacă te mâhnești, dacă ești stresat, dacă ai ispite, dacă ai gânduri și fantezii păcătoase și patimi care se manifestă în chip vădit, cum să ceri să fii pus pe Cruce, să fii răstignit pentru Domnul?
          Dacă te văd că dormi în biserică, în timpul slujbei, și mă smintesc, dacă te văd că înjuri și mă smintesc, dacă mă smintesc pentru că te-ai împărtășit cu Sfintele Taine și nu ai postit înainte, după ce ieri m-ai acuzat tu pe mine că fac același lucru, atunci cum să caut să urc pe Cruce?
          Sminteala pe care o provoc altuia este păcat, sminteala pe care o simt eu sau am parte de ea arată împătimire interioară.
          Omul lui Dumnezeu (omul duhovnicesc) nu se smintește.”

      • Vasilica says:

        Așa este, nu am văzut. Iertare.