Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Cuvânt patristic la praznicul Intrării în templu a Maicii Domnului (21 noiembrie)

Cuvânt de învățătură al Sfântului Proclu, patriarhul Constantinopolului

Iată, din nou este sărbătoare.

Iată, este praznic.

Iată, din nou aprindem cu bucurie o lumânare în cinstea Maicii Domnului.

Iată, sărbătorim primii pași ai Fecioarei celei fără prihană.

Iată, prima însoțire cu alai a împărătesei.

Iată, semnul sigur al slavei care o așteaptă.

Iată, prevestirea harului care urmează să o umbrească.

Iată, semn al măreției purității ei, care se vede de departe.

Pentru că acolo unde arhiereul intra nu de multe ori, ci numai o dată pe an, pentru a săvârși slujbele cele sfinte și tainice, acolo fecioara este dusă de către părinții ei pentru a locui mereu, astfel ei dovedindu-se a fi slujitori ai harului dumnezeiesc.

Cine a cunoscut o situație asemănătoare în trecut? Cine a văzut sau a auzit până acum ca vreodată în istorie o fetiță să fie dusă în Sfânta Sfintelor, loc care pentru majoritatea bărbaților era cu totul inaccesibil, însă ea a rămas și a fost hrănită acolo ani întregi?

Oare aceasta nu este dovada evidentă a marilor și nemaivăzutelor minuni care se vor petrece cu ea în viitor? Oare nu este acesta un semn clar? Nu este o dovadă sigură?

Să ne arate cei care o vorbesc pe Maica Domnului de rău, cei care deși văd sunt ca și cum nu ar vedea, unde au mai văzut așa ceva, adică o fetiță de numai trei ani, care s-a născut din făgăduință dumnezeiască, să fie adusă ca dar desăvârșit și să trăiască acolo, în Sfânta Sfintelor, să fie însoțită de mai-marii poporului, cu lumânări în mâini și să fie primită de către preoți și profeți?

De ce aceștia (care o ponegresc pe Sfânta Fecioară – n.trad.) nu își revin la normal? De ce, cu toate că au văzut primele semne (ale sfințeniei și desăvârșirii ei – n.trad.), nu au crezut în următoarele (arătate în Noul Testament și în Tradiția Bisericii – n.trad.)?

De ce după ce le-au văzut pe cele mai presus de înțelegere și tainice nu le-au acceptat și pe cele care s-au petrecut după aceea? Căci cele care s-au întâmplat la început cu ea nu au fost întâmplătoare, ci toate au fost prevestiri ale celor care urmau să se petreacă în continuare.

În fine, lasă să se străduie în zadar cei considerați înțelepți. De ce fiica nici unei femei sterpe care apoi a născut nu a fost dusă în Sfânta Sfintelor și nu a fost primită de către profeți? Cu siguranță, aceștia care cercetează în mod amănunțit acestea nu au nimic de spus, așa cum nu au avut de spus nimic nici urmașii lor de același cuget despre Fiul ei, ci doar au ridicat din umeri cu nedumerire: oare ce se va întâmpla cu acest copil? Nu au avut absolut nimic de spus.

Cei care au o credință eretică, înșelată înaintează cu siguranță pe calea pierzării și sunt liberi să cadă în groapa pe care ei înșiși au săpat-o.
Însă noi, poporul ales al lui Dumnezeu, preoți și conducători lumești, robi și oameni liberi, meseriași și țărani, bărbați și femei, veniți să ne adunăm spre cinstirea Născătoarei de Dumnezeu și, prin iconomia sau revelația lui Dumnezeu, să luăm aminte la faptele minunate care s-au petrecut. Adică cum este ea adusă astăzi și oferită lui Dumnezeu de către părinții ei în templul lui Dumnezeu cea care este întru totul sfântă și cum ea este condusă de către preoți în Sfânta Sfintelor.

Cum acest profet-arhiereu o primește în templu și o duce în Sfânta Sfintelor, fără nicio obiecție, fără să spună părinților ei astfel: eu nu pot să fac această faptă nemaiauzit de cutezătoare de a aduce o fetiță să trăiască fără încetare în Sfânta Sfintelor, în care mie numai o singură dată pe an mi s-a dat poruncă să intru.

 Acel profet nu a spus nimic din toate acestea, ci a primit-o cu dragă inimă, ca și cum ar fi știut dinainte ceea ce urma să se întâmple, de altfel era profet, cu siguranță o aștepta, așa cum dreptul Simeon L-a așteptat pe Fiul ei.Apoi, după ce a salutat-o în grabă pe mama ei și ținând-o de mână pe fiică, el i-a spus mamei cu glas tare aceste cuvinte: femeie, de unde și cum ai venit aici și care este scopul faptei tale? Și cum, cu toate că nu ai avut un exemplu înainte, ai adus și cere să se petreacă acest lucru nou, care nu s-a mai auzit, adică să fie dusă o fetiță și să trăiască sub acoperișul templului, în Sfânta Sfintelor? Spune-ne care este argumentul, justificarea ta și la ce anume te gândești?

Va urma
Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2018/11/blog-post_201.html
traducerea din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
Recomandăm:
http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/09/08/carte-de-teologie-ortodoxa-uniti-intru-slujirea-lui-hristos/

Conferință ortodoxă athonită la București (24 noiembrie 2018)

Dacă te consideri ortodox, dar nu unul formal, „de duminică”,

Dacă ÎȚI PASĂ DE DREAPTA CREDINȚĂ care este unica mântuitoare,

Dacă VREI să primești RĂSPUNS BUN LA JUDECATĂ împreună cu toți cei dragi,

Dacă iubești DIN TOATĂ inima Adevărul, Calea și Viața – adică pe Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul,

Dacă ai aflat despre MAREA LEPĂDARE de Hristos și de Ortodoxie a

              TUTUROR episcopilor români din 16-27.06.2016 din insula Creta,

Sau dacă încă nu știi aproape nimic despre acest subiect,

ÎNSĂ ÎȚI PASĂ CU ADEVĂRAT de mântuirea ta și a apropiaților tăi,

Te invităm să vii la Conferința lui Gheron Sava Lavriotul:

NU EXISTĂ ORTODOXIE ÎN AFARA SFINTELOR CANOANE

sâmbătă, 24 noiembrie, ora 18.00, la Aurrum Palace București,

(str. Electronicii 19, în spatele Kaufland Colentina – lângă Mall Veranda – Obor),

– FIINDCĂ din iunie 2016, prin SEMNĂTURA OFICIALĂ TOȚI episcopii români ÎNCALCĂ GRAV Sfintele Canoane ale Bisericii;

– FIINDCĂ preotul care pomenește un astfel de episcop la Sfânta Liturghie devine eretic ca și acesta, iar împreună cu preotul – întreaga suflare care se roagă împreună cu el – împărtășindu-se spre osândă cu Sfintele Taine;

– FIINDCĂÎN AFARA SFINTELOR CANOANE NU EXISTĂ ORTODOXIE”;

FIINDCĂ UNDE NU ESTE ORTODOXIE ESTE EREZIE;

FIINDCĂ unde este erezie (strâmbarea, falsificarea Ortodoxiei) – este hulă împotriva Sfântului Duh, 

FIINDCĂ hula împotriva Sfântului Duh este CEL MAI GRAV PĂCAT DIN CÂTE EXISTĂ și de aceea el NU SE IARTĂ ÎN VECI (conform Matei 12, 31-32),

– FIINDCĂ hulind Sfântul Duh nu poți fi cu Hristos și 
– FIINDCĂ Hristos a spus:
Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte. (Matei 12, 30) și: Fără Mine nu puteți face nimic (Ioan 15, 5)

TĂCEREA, PASIVITATEA, NEPĂSAREA, NECUNOAȘTEREA, NEUTRALITATEA, când Ortodoxia este atacată de erezie – ecumenismul sincretist fiind numit de Sfinți: „EREZIA EREZIILOR”) echivalează CU EREZIA, cu LEPĂDAREA DE HRISTOS, cu pierderea mântuirii… 

De aceea, la vreme de erezie, mereu în istoria Bisericii, la Sinoadele constituite întru apărarea Ortodoxiei, participau nu doar cei mai erudiți preoți, monahi și TOȚI episcopii timpului, ci VENEAU SĂ MĂRTURISEASCĂ ACTIV DREAPTA CREDINȚĂ și MARII SFINȚI din pustnicii, din peșteri și din chilii săpate-n piatră, departe de lume…

 NOI CE FACEM? 

– MĂRTURISIM CURAJOS ORTODOXIA, SAU PRIN FRICĂ NE LEPĂDĂM DE HRISTOS?
CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE DACĂ ÎȚI PASĂ!     
 
Doamne ajută!
Cu această ocazie se va face și lansarea oficială a volumului:
http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/09/08/carte-de-teologie-ortodoxa-uniti-intru-slujirea-lui-hristos/

Din nou împreună, uniți întru slujirea lui Hristos…

CONFERINȚĂ GHERON SAVA LAVRIOTUL – NU EXISTĂ ORTODOXIE ÎN AFARA SFINTELOR CANOANE – 24 noiembrie 2018

Recomandăm:

CARTE de teologie ortodoxă: Uniți întru slujirea lui Hristos

Ziduri…

ZIDURI …ZIDURI …ZIDURI…

de Paraschiva Rădoi

 

În Casa  Sfântă-a Domnului Iisus

Nu mergem doar icoane să pupăm !

Ele-s ferestre către Cei de sus,

Fără Lumină …cui ne închinăm ?!?

 

Fără Hristos  – nu e Biserică !

Făr Adevăr – sunt ziduri …și atât !

N-ascund nicio lucrare tainică,

Nu ne mai apără de cel urât !

 

Biserica nu este doar de zid

Și nu în zid stă măreția ei !

Zidul poate să fie fratricid –

Creștinii să-i dezbine între ei !

 

Doar Adevăru-i stâlp și temelie ,

Doar EL sfințește locul,EL dă har !

EL poate, dintr-o casă, o chilie ,

Biserică să-Și facă, Sfânt Altar !

 

Căldura Duhului nu stă-n zidire

De lemn, de marmură ori de granit !

Duhul adie-n sfânta Lui cădire

Doar unde-i Adevărul proslăvit !

 

Neadevăru-a dus la înșelare !…

E o perdea de fum pe mintea noastră ,

E-un sedativ, pentru aceia care

Ne cer ca să dormim: „Nu-i treaba voastră !”

 

Îi leagănă minciuna,cătinel,

Pe-aceia care spun că „nu-i nimic”!

Le face vânt, încet, spre căzănel,

Să facă baie-n smoală, doar un pic (!?!)

 

Ne-a despărțit minciuna, ne-a-mpărțit,

Ne-a rupt și încă rupe dintre noi…

Vor da răspuns,cei care ne-au mințit,

În ziua Judecății de Apoi !

 

— Nu mai e timp, treziți-vă, creștini !

Frați ortodocși, nu vă mai dezbinați

Și nu lăsați mai mult să crească spini

Pe cărăruia care lega frați !

 

Noi toți avem același Dumnezeu:

Iisus Hristos, Cel mort și înviat !

EL ne-a rămas, în cer, Arhiereu,

Căci din Gadara fost-a alungat !

 

Deci, nu-i Biserică fără Hristos !

EL e LUMINĂ și-ADEVĂR, doar EL !

Iar dacă din Biserică L-au scos

Să facem sufletul biserică de-oțel !

 

20 noiembrie 2018

Puterea Crucii… la nivel înalt


Acest video are și subtitrare în engleză, deci nu necesită neapărat o traducere a subtitrării în limba greacă. Dacă cineva dorește să facă traducerea din limba engleză în limba română, are toată binecuvântarea și o poate trimite la adresa de e-mail de mai jos, urmând ca ea să fie adăugată articolului.

ciprioan@yahoo.com

Post cu mult folos duhovnicesc!

Actualizare (mulțumim traducătoarei pentru osteneală și profesionalism):

„Aș prefera să nu dezvolt în detaliu acest subiect. Cred că astfel de lucruri sunt sfinte pentru toată lumea. Credința fiecăruia nu trebuie să fie etalată, ea este în inima omului.
În ceea ce privește purtarea unei cruci, mai demult nu o purtam deloc, … mama mi-a dat-o odată când am vizitat Israelul.

Am fost acolo de două ori. Prima oară, la invitația oficială a ministrului afacerilor externe al țării respective. A doua oară am mers în Israel pentru că mi-a plăcut țara și am călătorit acolo cu familia mea ca turist.

Deci mama mi-a dat crucea ca să o ating de mormântul Domnului și să o port ca  binecuvântare. Am făcut așa și acum este mereu cu mine.

De altfel, a existat o poveste, după care am decis  să o am întotdeauna la piept; în Dacha aproape de Sankt Petersburg, a fost un incendiu, s-a întâmplat din cauza faptului că ceva nu a funcționat bine în saună.

Înainte de a intra în saună, am scos crucea, iar apoi cu prietenul meu am ieșit afară în grabă, deoarece s-a întâmplat totul în mod neașteptat.

Prețuiam crucea aceea foarte mult, a fost crucea mamei mele și focul a fost cu adevărat puternic. Așa că m-am gândit că poate aș mai putea găsi măcar niște rămășițe din acea cruce, era o cruce din aluminiu, era foarte simplă.

Am fost total surprins când unul dintre muncitori, scotocind prin cenușă, a găsit crucea intactă, deși casa se prăbușise, a fost o surpriză, o revelație, și, prin urmare, de atunci  o port întotdeauna cu mine.”

…Cât o mie de cuvinte…

Preluat de pe un site grecesc (notă: în limba greacă „;” este semnul întrebării – ?):

Problema epocii noastre: