Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Har și sinergie, adică împreună-lucrare Dumnezeiască-omenească

IMPORTANT!

Traducere din limba engleză a fraților Adrian și Petru din Arad:

Sfântul Sfinţit Mucenic Marcu, episcop de Serghiev Posad

(+1938)

Din 1922 și până la sfârșitul lui 1927, episcopul Marcu a scris o serie de douăzeci de „scrisori către prieteni”, care constituie una din cele mai importante contribuții la ecleziologie în teologia secolului al XX-lea.

Astfel, în 1925 el a scris: „Voi spune câteva cuvinte pentru a arăta calea pozitivă a lui Hristos, care, fără îndoială, a fost uitată de către socialist-revoluționarii din Biserică [predecesorii renovaționiștilor] și acum a fost respinsă în mod deschis de către bolșevicii din Biserică [renovaționiștii].

Întâi de toate, ambele (grupări – n. trad.) se raportează la Biserică ca la o instituție omenească, motiv pentru care termenul „redeșteptarea Bisericii” (revival of the Church) ocupă primul loc în vocabularul lor. După cum reiese clar din scrierile și acțiunile lor, ei presupun că este necesară doar forță umană, pe de o parte, și o serie de schimbări externe în organizația Bisericii (Church organization), pe de altă parte, pentru ca trupul paralizat al Bisericii să se redeștepte și să înceapă să funcționeze corect.

Sursa redeșteptării Bisericii (Church revival) este în chiar activiștii din biserică. Ceea ce este necesar este o alegere abilă de activiști energici care să reînvie, să dea aripi și să pună în mișcare organizația moartă numită Biserica. Repet: acest punct de vedere este comun atât renovaționiștilor cât și majorității a ceea ce vom numi vechii credincioși / clerici(Old Churchmen).

Niciuna dintre grupări nu bănuiește în ce junglă de erori religioase rătăcește, încotro merg ei înșiși, și încotro îi conduc pe alți oameni neatenți departe de adevărata și autentica predică a lui Hristos.

„Pentru a vorbi cu semnificație despre reînvierea parohiei sau a comunității Bisericii (Church society) în general (dar a Bisericii în nici un caz, deoarece ea însăși este sursa vieții nepieritoare) este întâi nevoie să se dea un răspuns clar la întrebarea: Ce este viața în sensul creștin al cuvântului?

„Viața autentică este viața veșnică, și este în Domnul Iisus Hristos, sau Domnul Însuși, Fiul lui Dumnezeu, Care în Sfânta Evanghelie este numit Viața Veșnică. Prin urmare, reînvierea Bisericii este reînvierea în Domnul Iisus Hristos, este mai mult sau mai puțin o afundare în viața veșnică – Hristos Fiul lui Dumnezeu, sau primirea ei (a vieții veșnice – n. trad.) în lăuntrul nostru. În această dobândire a vieții veșnice, sau, vorbind cu cuvintele Sfântului Apostol Petru, în această părtășie la firea divină, sau în îndumnezeirea omului, stă scopul principal al vieții creștine.” (Scrisoarea 1)

Una dintre cele mai importante contribuții ale vlădicăi Marcu la gândirea teologică a fost distincția pe care a făcut-o între Biserica-organism și Biserica-organizație:

„Este necesar să facem distincția între Biserica-organism și Biserica-organizație. Pentru că Apostolul ne-a învățat: „Voi sunteți Trupul lui Hristos și mădularele sale fiecare în parte” (I Corinteni 12, 27).

Biserica-organism este o persoană vie și precum celulele trupului nostru, pe lângă a avea propria viață, au viața care este comună trupului nostru și legăturile dintre ele; deci un om în Trupul lui Hristos începe să trăiască în Biserică, în timp ce Hristos începe să trăiască în el. De aceea Apostolul spune: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” (Galateni 2, 20)

„Fundamentul afirmării Bisericii-organism este iubirea pentru Hristos. Însuși Domnul a văzut fundamentul Bisericii Sale exact în iubirea pentru El. L-a întrebat pe Petru: L-a iubit? Și a adăugat El: Paște oile Mele. Biserica lui Hristos este unitatea iubirii reciproce a credincioșilor (Cu legătura dragostei fiind legați și dându-se pe sine lui Hristos Domnul, Apostolii au fost spălați și curățiți – Canonul din Joia Patimilor). Doar în Biserica ca organism pot adevăratele democratism, egalitate și frățietate să existe. Suntem egali și frați doar dacă suntem părți din unul și același trup viu. În organizație nu sunt și nu pot fi egalitate și frățietate „organice.” (Scrisoarea 5)

„Doar la Biserica-organism putem aplica titluri precum cele întâlnite în Cuvântul lui Dumnezeu, de exemplu: „luminați, sfinți, fără prihană” (Efeseni 1, 4); „Mireasa Mielului” (Apocalipsa 19, 7; 21, 9); „Trupul lui Hristos” (Efeseni 1, 23; Coloseni 1, 24); „stâlpul și temelia adevărului” (I Timotei 3, 15).

Aceste concepte sunt inaplicabile la Biserica-organizație (sau aplicabile doar cu mari restricții); ele îi aduc pe oameni în perplexitate și sunt respinse de ei. Biserica-organism este neprihănita „Mireasă” a lui Hristos (Apocalipsa 21, 2), însă Biserica-organizație are toate defectele societății umane și întotdeauna poartă însemnele infirmităților umane…

Biserica-organizație deseori prigonește Sfinții lui Dumnezeu, dar Biserica-organism îi primește în sânul ei…

Biserica-organizație îi respinge din mijlocul ei, îi privează de scaune episcopale, în timp ce ei rămân cele mai luminate mădulare ale Bisericii-organism. Este posibil ca cineva să aparțină (în cele-n.trad) din afară de Biserica văzută (organizație), în timp ce cineva aparține doar (în cele-n.trad) din lăuntru de Trupul lui Hristos (organism), iar măsura apartenenței cuiva este determinată de măsura sfințeniei sale.” (Scrisoarea 18)

Va urma

Le mulțumim pentru râvnă și osteneală și să ne fie tuturor de folos!

Redacția