Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Plângăcioșii ecumeniști și spada otomană

Azi, vineri, 24 iulie 2020, a avut loc prima „rugăciune” musulmană oficială în catedrala Sfânta Sofia, declarată geamie de președintele turc Erdogan.

A fost și el prezent, precum și dracul Allah, cu slujitorii lui, dintre care imamul șef a venit cu iataganul otoman în mână, în predica lui rostind și câteva blesteme la adresa dușmanilor islamului.

Președintele a citit un capitol și ceva din Coran, au fost prezenți mii de oameni înăuntru și 350.000 în exterior, ce mai, au făcut un show de pomină. În stil otoman!

Comentarii:

1. Pseudo-ierarhi greci, inclusiv arhiepiscopul Ieronim, se dau de ceasul morții, că a avut loc o blasfemie, o barbarie în catedrala Sfânta Sofia și că „se roagă” să nu aibă aceasta vreo continuare… Adică? Să nu le ia turcii gâtul? Păi parcă erau „frații” lor, credeau în același dumnezeu, erau frați întru ecumenismul inter-religios. Acum, după ce „le-au luat” catedrala, s-au trezit? Hello, Houston, we have o problem… Catedrala a fost luată în 29 mai 1453… Încă nu ați aflat… Nu aveți net la arhiepiscopie?

2. Și de ce a fost cucerit Constantinopolul, apărat mereu de Maica Domnului? Pentru împreună rugăciunea cu ereticii filo-papistași. Și atunci, devreme ce „creștinii” din capitala Imperiului bizantin, au devenit vrăjmași ai Fiului Fecioarei Maria, normal că aceasta și-a retras ajutorul. Deci trădarea credinței a fost cauza cuceririi Bizanțului.

3. De catedrale vă arde vouă, ecumeniștilor? Scuze, am uitat că dumnezeul vostru este al falei, al opulenței (nu al opoziției…), al luxului, nu este Hristos al Crucii. Nu mahomedanii sunt în primul rând dușmanii lui Hristos, ci Iudele hirotonite valid, dar trădătoare cu brio ale Ortodoxiei.

4. Pocăință! Pocăință! Pocăință! Poate dacă vindeți vreo mașină de lux din garajul Prea-nefericirilor Voastre, cumpărați un kg de pocăință. Ați hulit Biserica prin adunarea mârșavă-masonică din Creta și acum aveți lacrimi de crocodil că v-a părăsit… Dumnezeu? Voi, ecumeniștilor fățarnici, care Îl scuipați în fel și chip?

Doamne, Îți mulțumim că turcii nu i-au schimbat numele. Îi zic, chiar și în turcă, tot Aghia Sophia, adică Sfânta Înțelepciune. Cine este această Înțelepciune? Este Hristos Însuși! Turcii nu au îndrăznit mai mult decât să acopere cu perdele icoanele bizantine din Sfânta Sophia. Știu ei că nu se pot pune cu Hristos. Dar peste nas unor ecumeniști fățarnici Însuși Hristos îi lasă pe păgâni să o facă.

5. Cât despre imamul șef, sărmanul, nu știe că cine scoate sabia, de sabie va pieri? El și neamul păgânesc? Dar istoria curge… Important este că la cârma ei se află fără încetare Unul și Același Hristos, Domnul și Dumnezeul nostru, Unul din Treime, SLAVĂ Lui în veci, împreună cu tatăl și cu Duhul Sfânt!

Iar lui Allah… pe post de „welcome” în Sfânta Sophia, îi spunem: PTIU, DRACE!

Cu urări de pocăință pentru păgâni și pentru ecumeniști,

pr. Ciprian Staicu