Notă: mulțumim pentru solicitudine. Desigur, cel mai bine ar fi asumarea prin viu grai a Mărturisirii de credință. Situația a fost extrem de complicată, s-au amestecat neadevărurile cu adevărul. Calea sigură este cea arătată în Molitvelnic, pe baza Scripturii, conform căreia cu gura se mărturisește spre mântuire.
Iar apoi faptele trebuie să susțină cele hotărâte, asumate, semnate și mărturisite, pentru ca orice bănuială să se stingă. Să nu uităm și faptul că Sinaxa Ortodoxă de la Roman a recomandat ca în fostul lăcaș visarionist de la Buzău să nu se mai slujească o perioadă de câteva luni, tocmai pentru ca cei care se rugau acolo să poată merge la slujbă în altă parte, iar credincioșii din alte locuri să aibă ocazia să se convingă pe viu de modul de asumare de către aceștia al Mărturisirii de credință.
Cu alte cuvinte, după ce încrederea a fost făcută praf, este vremea reclădirii ei pas cu pas, ceea ce nu se face doar din pix sau stilou, ci implică în timp o atitudine plenară ortodoxă, prin cuvânt, viață și slujire, spre slava Mântuitorului nostru Iisus Hristos, capul unic al Bisericii și Singurul NĂSCUT, NU FĂCUT!
Personal, mă voi ruga – ca și până acum – doar cu cei care au rostit (o singură dată) Mărturisire de credință ortodoxă în biserică, în fața unui preot ortodox, adică în fața slujitorului sfințit al lui Dumnezeu și a Lui Însuși, Care este Știutorul desăvârșit al tuturor inimilor.
Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!
pr. Ciprian Staicu
