Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Răspuns ortodox la „scrisori istorice cripto-ecumeniste”

Pe site-ul stranaortodoxă am văzut că a apărut un răspuns ortodox, foarte bun, la o anumită scrisoare apărută în urmă cu vreo două luni. Mă bucur pentru aceasta!

Eu vreau – în cunoștință de cauză – să scriu câte ceva despre unii dintre semnatarii acelei scrisori (dintre ardeleni), care nu este ortodoxă (nepunând punctul pe i), deși este lungă și bine documentată (însă proverbul spune clar. „vorba lungă, sărăcia omului”). Scriu aceste rânduri pentru că semnatarii la care mă voi referi au fost o vreme fiii mei duhovnicești (desigur, nu le voi da numele, nimeni nu le vrea răul sau să îi expună public):

1. Unii dintre ei nu mai sunt îngrădiți de erezie și merg la slujbele ecumeniștilor; indiferent ce scriu ei despre „cugetul ortodox”, tot eretici sunt, prin comuniunea directă cu ereticii, pe care îi „preacinstesc” în scrisoarea lor „istorică”;

2. Alții sunt în comuniune cu ereticii visarioniști și este posibil între timp să se fi întors la comuniunea cu ecumeniștii. Motivul este unul simplu (cel real, nu justificările lor): nu au convins pe nimeni din familia lor să se îngrădească de erezie și, cu toate că nu aveau mari presiuni din partea celor neîngrădiți, fiind oameni stăpâniți de mândrie și de suficiență de sine (care nu au citit izvoarele Ortodoxiei – disponibile și în limba română – ci au preferat să se încreadă minții lor), nu au răbdat să fie doar ei îngrădiți și au plecat urechea la șoapta vrăjmașului, care i-a convins șerpește că nu este nevoie de îngrădire de ecumenism, este de ajuns să ai „cuget ortodox.”

Nu lungesc cuvântul. Ceea ce am scris mai sus știu direct de la persoanele în cauză, mi-au spus-o cu propria lor gură. Dacă nu le-a trebuit duhovnic ortodox, au ajuns în mrejele tatălui minciunii și nu este nimic „istoric” în asta, ci este foarte trist și dureros.

SINGURA SOLUȚIE ÎMPOTRIVA EREZIEI ESTE ÎNGRĂDIREA DE ACEASTA! Dovadă în acest sens stă TOATĂ ISTORIA BISERICII, FĂRĂ EXCEPȚIE!

Domnul să îi lumineze și să îi scoată din erezia în care se află de facto, prin comuniunea liturgică cu ereticii ecumeniști!

Hristos a înviat!

pr. Ciprian Staicu

Cine vrea ceva cu adevărat ISTORIC, să citească cu atenție această carte – sinteză a istoriei dogmatice a Bisericii:

CARTE DOCUMENT: „Învățătura Sinoadelor Ecumenice despre întinarea prin erezie și validitatea Sfintelor Taine”

Variola maimuței de care se vorbește acum nu a apărut în mod natural, ci este o făcătură (de fapt, probabil, este vorba de un efect al vaccinării covid)

ORTODOXIA

„Ortodoxia nu este o bibliotecă pe care poți să o studiezi, ci este trăire, pe care ești chemat să o trăiești.” (Sfântul Iustin Popovici)