…și lucrarea duhurilor răutății, prin slujitorii antihristului și urâtorii omenirii:
Redacția
Nașterea Bisericii, dar și… trădarea ei
Hristos, Dumnezeu Cel nevăzut, dar Care S-a făcut Om, conduce Biserica!
Să nu ne temem, nici măcar o clipă, de Iudele din ea!
Redacția
Praștia Duhului
Hristos S-a înălțat!
Predica a fost încărcată de doi iubitori de Hristos (cărora le mulțumim pentru osteneală), la două adrese de net:
Slavă Domnului pentru toate!
Redacția
În presa românească a fost numit, în urma sejurului de trei zile, chiar „smerenia întruchipată.” Dar papa a hotărât să schimbe textul rugăciunii Tatăl nostru
În articolul (https://katanixi.gr/2019/06/07/%ce%b1%ce%bb%ce%bb%ce%ac%ce%b6%ce%b5%ce%b9-%cf%84%ce%bf-%cf%80%ce%ac%cf%84%ce%b5%cf%81-%ce%b7%ce%bc%cf%8e%ce%bd-%cf%80%ce%bf%ce%b9%ce%b1-%cf%86%cf%81%ce%ac%cf%83%ce%b7-%ce%b1%ce%bd%cf%84/?fbclid=IwAR1pSVc4iSy_NC-Q_ysEc2GYZeKnJ09tMkGzK_OJKB3WEBVnPfkvmSnXQBI) se spune așa:
Papa Francisc a hotărât să schimbe rugăciunea Tatăl nostru. Mai exact, expresia „și nu ne duce pe noi în ispită” se va schimba în lumea papistașă (în pofida reacțiilor vehemente deja existente acolo) cu: „și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită.”
Explicațiile ereziarhului sunt:
1. „un tată nu te duce în ispită, ci te ajută să te ridici imediat după ce ai căzut”;
2. „traducerea actuală nu este una bună, pentru că ea vorbește despre un dumnezeu care te duce în ispită”;
3. „cel care te duce în ispită este satana; acesta este rolul lui.”
Cam atât. Scurt și la obiect. Ce avem noi de spus (înainte să schimbe rugăciunea și Patriarhia Română…, dar și după aceea):
a) în Noul Testament se spune clar, în originalul grecesc – „μὴ εἰσενέγκῃς ἡμᾶς εἰς πειρασμόν” = nu ne duce pe noi în ispită, deci înainte de a vorbi despre vreo traducere, analizăm varianta originală;
b) verbul folosit (εἰσενέγκῃς), la infinitiv – εἰσφέρω – nu înseamnă în niciun caz „a lăsa în”, ci este format din prepoziția εἰς (în) și verbul φέρω (a duce), deci traducerea clară este „a duce în.”
c) din punct de vedere teologic ereziarhul papă greșește și când spune că „rolul satanei este de a ispiti.” Într-adevăr, el ispitește – ca și papa însuși, de altfel – dar nu pentru că acesta este „rolul” lui (încredințat de cineva), căci Dumnezeu nu l-a făcut pe Lucifer pentru ca să existe un ispititor. Să nu uităm că răul nu are esență, fire proprie, ci el este, conform Sfântului Maxim Mărturisitorul, un refuz, un NU spus lui Dumnezeu și voii Lui, un NU posibil pentru că îngerii și oamenii sunt ființe raționale înzestrate cu marele dar al libertății, care presupune a-i spune DA lui Dumnezeu sau a-L refuza. Deci satana nu are „roluri”, ci el urăște pe Dumnezeu și pe oameni, este un „tolerat” de către Dumnezeu (în sensul că în sens pedagogic Domnul îl lasă pe satana să ispitească pe om – dar nu mai mult decât ar putea opune opoziție omul și fără a avea satana drept asupra vieții lui (a se vedea în acest sens cele spuse în cartea lui Iov) – iar din orice ispită Domnul scoate un bine, adică are ocazia ca pe omul care s-a opus ei să îl răsplătească, iar pe cel care a căzut în ispită să îl îndemne apoi la pocăință).
d) așadar, lucrarea răului în lume nu este ceva existent nici de la creație, nici nu aparține lui Dumnezeu, dar este un mod pedagogic (conform Sfântului Ioan Damaschin – a se vedea „Dogmatica” lui) prin care Domnul testează iubirea creaturilor Lui raționale față de El. Îngerii cei buni au ales să slujească pe Domnul fiind atenționați de arhanghelul Mihail prin cuvintele „să luăm aminte”, atunci când unii dintre îngeri, aflați sub ascultarea arhanghelului Lucifer, au ascultat de el și s-au răzvrătit împotriva Creatorului. Oamenii sunt puși față în față cu ispită pentru a-și dobândi mântuirea.
e) Dumnezeu nu ispitește, El îngăduie ispita, El ajută pe om să depășească ispita, El vrea ca omul să fie cu adevărat liber și să Îl iubească. Dar hotărârea îi aparține 100% omului. Și răspunderea, desigur. De aceea bine este a zice „și nu ne duce pe noi în ispită” și nu altfel. Cel care iubește pe Domnul are altfel de ispite decât cel care nu Îl iubește. Acestea au ca scop să crească iubirea lui față de Domnul. Taina mântuirii fiecăruia o cunoaște Pronia dumnezeiască, iar aceasta lucrează după principiul: „Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu.”
Concluzii:
1. Rugăciunea Tatăl nostru ne-a fost transmisă direct de Logosul dumnezeiesc; nimeni nu are dreptul să schimbe ceva în ea. Hristos a știut cum să se exprime. El este Adevărul, nimeni altcineva.
2. Așa cum schimba acum satanistul papă această rugăciune – el oricum are ca dumnezeu pe lucifer, nu pe altcineva – ca o „corectură de traducere”, așa au introdus și Filioque în crezul lor, ca o „dezvoltare a teologiei.” Cel care face adevărata teologie, Cel care o inspiră este Duhul Sfânt, care nu Se schimbă vreodată, fiind pururea Același și Neschimbat. Așa că ceea ce se spune în Noul Testament nu este permis a fi supus schimbării, chiar și cu „intenții bune”, căci iadul este pavat cu asemenea intenții.
3. Să nu uităm că Sfinții din secolele 19-20 au profețit despre schimbarea care va fi în rugăciunea Tatăl nostru, ca semn al începerii vremurilor din urmă și a apropierii lui antihrist.
4. Papalitatea este o ciumă pentru Biserica lui Hristos, nu face parte din ea și nu este inspirată, nici sprijinită de Duhul Sfânt, ci de lucifer.
5. Ecumeniștii orbi de la noi vor pleca desigur capetele în fața fiarei vaticane. Noi NU, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Căruia îi vom spune cu dragoste și cu nădejde nețărmurită în Pronia Lui cea sfântă: ȘI NU NE DUCE PE NOI ÎN ISPITĂ, CI NE IZBĂVEȘTE DE CEL RĂU !
Hristos S-a înălțat!
pr. dr. Ciprian Staicu
Papa Francisc – înaintemergătorul antihristului – nici în avion nu se abține să îndruge gogonate…
Toți „intelighenții” lui Caragiale o spun, până la… deshidratare: ce om este acest papă! De Hristos nici nu au auzit, decât poate când îi ținea bunica de mână…
Ortodocșii răspund: ce idol v-ați făcut! Tocmai din vrăjmașul lui Hristos! „Succes” la Judecată!
În articolul (https://www.stiripesurse.ro/detalii-picante-oferite-de-papa-francisc-jurnali-tilor-despre-vizita-in-romania-in-avionul-cu-care-s-a-intors-la-vatican_1355629.html) se spune că neobositul Francisc – netemându-se de golurile de aer pentru că el este gol de Hristos – nu a putut ședea pe scaun, ci a oferit detalii picante în timpul zborului de întoarcere la Roma, după sejurul din România.
Este drept ca TAROM nu este cea mai tare companie aeriană din lume (să dea Domnul să ajungă), dar chiar să nu aibă stewardese pentru zborul papei și să trebuiască să servească acesta chestii picante? Bietul om! Dar vai de cei care aud ce are de îndrugat. Am făcut un rezumat, pentru cine nu doarme tot zborul (vieții), până la aterizarea… în veșnicie (să vă țineți bine ce de baliverne urmează să cităm mai jos):
1) „a subliniat din nou „nivelul impresionant al naşterilor în România”, unde „iarna demografică” nu se vede”;
Răspuns românesc ortodox:
Papa face peste tot reclamă homosexualilor, este înconjurat de pedofilie, nu cârâie decât rar și evaziv împotriva avortului, dar în România vorbește… altfel. Nașterile la noi nu sunt impresionante, ci numărul avorturilor este incredibil de mare, fiind pe locurile fruntașe în lume. Deci, papo, MINȚI!
2) „trebuie să reluăm mistica părinţilor fondatori (ai Europei), trebuie regăsită şi depăşite diviziunile frontierelor”;
Răspuns românesc ortodox:
Fondatorii Europei, în forma numită azi UE sunt masoni, iar mistica lor este masoneria, adică adorarea oficială a satanei. Deci, papo, după prima minciună îndemni și la slujirea satanei. Ce să ne mai mirăm, dacă spui că iisus este fiul lui lucifer, nu ne mai așteptăm din gura ta să iasă decât perle… sataniste.
3) „vedem frontiere în Europa şi acest lucru este greşit”; „este adevărat că fiecare ţară are propria identitate şi trebuie să aibă grijă de aceasta, dar Europa nu trebuie să se lase învinsă de pesimism şi ideologii, deoarece este atacată de ideologii şi mici grupuri iau naştere în Europa”;
Răspuns românesc ortodox:
Este clar ce voiau „părinții fondatori”, nu? Să distrugă țările, să subjuge popoarele, să le facă masă de manevră pentru planurile lor antihristice. Mincinosule papă, singur te dai de gol, chiar și în avion.
4) „să învăţăm din istorie şi să nu ne întoarcem în trecut”;
Răspuns românesc ortodox:
Trecutul României – atunci când abordăm relația cu Vaticanul, înseamnă din partea papistașă: crime, crime, crime, crime, crime, crime, crime, crime și iar crime! Urâți poporul român din toate fibrele voastre de pederaști sataniști, dar acum ați venit să îi zâmbiți, ca să îl convingeți că leul furios s-a metamorfozat în mâță blândă…!
5) un jurnalist i-a cerut părerea despre Matteo Salvini, ministrul italian de interne şi vicepremier. „Din partea viceprim-ministrului şi a celorlalţi miniştri nu am primit nicio solicitare de audienţă”;
Răspuns românesc ortodox:
Adică în Italia cei sus puși îl știu ce hram poartă și nici nu îl bagă în seamă. De aceea face vizite de prozelitism papistaș, pentru că PAPISTĂȘISMUL MOARE (fiind deja un cadavru resuscitat, dar pururea mort din 1054)!
6) „aveţi un mare patriarh… a studiat în Germania şi este, de asemenea, un om de rugăciune”;
Răspuns românesc ortodox:
Ce fel de „rugăciune”? Ecumenistă? Da, este un palama al ecumenismului (să mă ierte Sfântul Grigorie) și un anti-Palama în realitate! Adică este un eretic fără scrupule.
7) „este uşor să te apropii de Daniel, am vorbit ca fraţii”;
Răspuns românesc ortodox:
Of course, că aveți aceeași credință: panerezia și același dumnezeu: lucifer. Dar iar ai mințit, papo, patriarhul Daniel nu este „frate” cu tine, ci slugă atot-obedientă și înfricoșată de mânia lui antihrist.
8) la ecumenism „nu se ajunge la sfârşitul partidei, discuţiilor. Acest lucru se face mergând împreună, rugându-se împreună” până la”ecumenismul sângelui”. „Să mergem împreună, dar să nu aşteptăm ca teologii să se pună de acord pentru a ajunge la euharistia comună”, a adăugat el. „Ecumenismul se face împreună cu operele de caritate şi iubindu-ne unii pe alţii”;
Răspuns românesc ortodox:
Plecând de la legătura de sânge dintre doi Apostoli el ajunge la „ecumenismul sângelui.” Asta e o poantă nouă. O să tot auzim de ea de acum. Noi am auzit numai de Mucenicie, atunci când un om își oferă viața pentru Adevăr, neacceptând niciun compromis. Ecumenismul este un vampirism total, nimic mai mult sau mai puțin.
Cum adică „să nu așteptăm ca teologii…”? Păi el nu este „capul unic al teologiei Vaticanului”? Cine poate hotărî la Vatican ceva fără el sau mai presus de el? Că și la Conciliul II Vatican i-a lăsat 3 ani să stea de vorbă (1962-1965) – și erau numai papistași, nu erau dialoguri cu alții – și în final i-a pleznit peste nas și le-a spus că hotărârile finale îi aparțin și… la revedere. Atunci au rămas mască chiar cardinalii prezenți. Dar cine nu citește istorie este menit… să repete greșelile ei!
9) la întâlnirea dintre papa Francisc şi patriarhul Daniel la catedrala națională din Bucureşti, la 31 mai, rugăciunea Tatăl Nostru a fost recitată întâi în latină şi apoi în limba română. În timpul recitării în română, „nu am rămas tăcut, a dezvăluit Francisc, am spus rugăciunea Tatăl nostru în italiană”;
Răspuns românesc ortodox:
Așadar, S-A RUGAT ÎMPREUNĂ CU ORTODOCȘII ȘI EI CU EL ! O spune însuși papa. Deci, patriarhule Daniel, VREDNIC DE CATERISIRE EȘTI !
10) „tradiţia este ca şi rădăcinile care îţi dau sevă pentru a creşte”; „Tradiţia Bisericii este întotdeauna în mişcare”;
Răspuns românesc ortodox:
Ca orice iezuit – spune un adevăr, apoi trântește gogonata. Știți ce înseamnă „Tradiția în mișcare”? Că dogmele se schimbă în funcție de epoca istorică. Așa explică papistașii Filioque: e drept că Iisus a spus că Duhul purcede din Tatăl, dar asta a fost teologia de acum două mii de ani, acum noi – adică papistașii – spunem că El purcede Filioque (și de la Fiul). Și pe acest principiu toată lucrarea sinodală a Bisericii exprimată prin Sinoadele Ecumenice este aruncată la gunoi de ereziarhul Francisc, împreună cu predecesorii lui de 1.000 de ani.
11) folosirea unui autovehicul în această călătorie – din motive meteorologice – „a fost un dar de la Dumnezeu”. „Am văzut un peisaj foarte frumos, cum nu am văzut niciodată. Am traversat întreaga Transilvanie: este o frumuseţe! Nu am văzut niciodată aşa ceva ” „De asemenea, mulţumesc ploii care a făcut să călătoresc aşa şi să am mai mult contact cu realitatea”;
Răspuns românesc ortodox:
Dumnezeu te-a bătut cu ploaie și cu grindină, i-a ținut pe oameni prin case. În final îi mulțumești ploii? Fățarnicule și ateule, tu NU AI NICIUN CONTACT CU REALITATEA, care este următoarea: Capul Bisericii este Hristos, iar tu ești doar o Iudă care Îl urăști din toată scufia ta!
CĂLĂTORIE SPRÂNCENATĂ ȘI SĂ NU TE MAI VEDEM!
Pe de altă parte, din câte am citit cel mai aproape de realitatea cruntă s-a exprimat Ion Cristoiu (sursa: https://www.stiripesurse.ro/ion-cristoiu-s-a-dezlan-uit-dupa-plecarea-lui-papa-francisc-trei-zile-in-care-catolicismul-a-devenit-religie-de-stat-sub-privirile-blege-ale-bor_1355699.html); iată câteva citate memorabile:
a) însuși titlul articolului său este elocvent: Trei zile în care catolicismul a devenit Religie de stat. Sub privirile blege ale BOR;
b) „Toți reporterii au lăsat impresia unei transfigurări în genul celei de pe Drumul Damascului. Până mai ieri erau jurnaliști la televiziunile libere din România postdecembristă. Acum lucrau cu toți la Trustul de presă al Vaticanului”;
c) „Într-o lume guvernată de știință, suveranul pontif a fost prezentat drept un Napoleon al Meteorologiei”;
d) „Deși atotputernic în privința Meteorologiei de la fața locului, Papa n-a reușit să pună la punct Meteorologia din alte părți ale țării. Înzestrat cu puteri dumnezeiești de presa noastră pe vecie nătângă, el n-a putut salva de la luarea de ape pe cei patru copii din Prahova. Ar fi reușit dacă în locul său ar fi fost Patriarhul de la Constantinopol?”;
e) „Să fim bine înțeleși. Cele trei vizite ale Papei în România n-au stat sub semnul unei vizite de stat, ci sub semnul unui turneu de misionariat într-o țară ortodoxă. La fel Papa Francisc, sub semnul obiectivului său de a restabili întinderea Bisericii Catolice în lume, tot mai redusă și din cauza unor slăbiciuni interne, a făcut călătorii apostolice în țări în care catolicii sunt minoritari. Că și-a propus și a realizat asta din plin în România nu mă miră”;
f) „Papa Francisc a venit dinspre Vest. Și tot ce vine dinspre Vest e primit la noi, în Babuinia, cu entuziasm”;
g) „Pentru babuini, Papa Francisc e întruchiparea Stăpânilor din Deal. Așa se explică graba Babuinului de la Cotroceni de a se lipi electoral de vizita Papei. Așa se explică prosternarea premierului, a demnitarilor în fața Suveranului Pontif cu o ardoare depășind-o cu mult pe cea a unui credincios catolic. Așa se explică ușurătatea cu care Biserica Ortodoxă Română a acceptat trei zile de prozelitism catolic pe teritoriul unei țări despre care ea, BOR, pretinde că e ortodoxă.”
În concluzie, după ce patriarhul Daniel a vândut catedrala națională patriarhului Bartolomeu, care semnează la loc central pe antimisul ei (vezi link de mai jos), acum pseudo-ierarhia apostată ecumenistă a fost pe post de struț invizibil, lăsându-l pe ereziarhul Francisc să se desfășoare în voie, atât cât i-a îngăduit Dumnezeu, spre umilirea poporului român.
S-a întâmplat nu de mult:
La Judecata din urmă vom afla cu siguranță care au fost reverberațiile cerești și veșnice ale acestei Cruciade papistașe în România, în anul 2019.
pr. Ciprian Staicu
Orbul mărturisitor de Hristos și papa hulitor al Cuvântului Dumnezeiesc
În luptă cu profetul mincinos al fiarei antihristice
Părintele Ieronim despre vizita Papei în România
Prin strădania unui frate ortodox, iată și transcriptul:
„Cu durere în inimă spun că în zilele acestea, în România și Moldova s-a petrecut ceva, s-a scris o filă de istorie, una spre rușinea României și Moldovei. Poate ne vor condamna urmașii urmașilor noștri și poate ne vor și blestema. Dar nu numai atâta, că poate ne blestemă și cei din morminte, cei de la Putna sau de la Voroneț. Ne blestemă că ei au apărat cu sânge acest neam și această țărișoară.
Ce s-a întâmplat fraților? În țară a intrat un lup. De care lup, că cei din pădure-s mulți acuma? Știți că nu se mai împușcă lupii acuma că așa a dat comunitatea europeană că nu mai ai voie să mai împuști lupii, nici urșii. A intrat un lup mare, nu oricare. Putem spune astăzi că a intrat cel mai mare lup și anume papa de la Roma, de care Sfântul Cosma Etolianul zice: „Pe papa să-l blestemați ca unul ce este capul tuturor răutăților.”
Iată acest lup în blană de oaie este primit astăzi în țară să vină să aducă poporului ortodox de 2,000 de ani, să aducă pace, ca și cum România nu are pace, trebuie să aducă el, sau mai bine spus să aducă dezbinare, să aducă dracii în România. Deci și acest papa, lăsat a fi rugat de lingușitori, de politicieni și de mai marii duhovnicești ai țării acesteia, el s-a făcut ca pisica căreia nu-I trebuie, „nu-mi trebuie dar haide că vin la rugămintea voastră”, a venit cu multă „dragoste” în țara aceasta să ne învețe pe noi ce? Să ne arate cât de proști suntem.
Fraților, rușine pentru acest neam. Rușine pentru lingușitorii și trădătorii acestui neam. Pământul acesta al Moldovei n-a fost călcat niciodată de vreun papă. De aceea, dacă acest pământ nu a fost călcat, pământul acesta care e presărat de sângele martirilor, pământul acesta stropit cu lacrimile cuvioșilor, pe acest pământ au trăit oameni sfinți, care au mărturisit adevărul și credința și au apărat-o cu sânge.
Iată însă, acest lup a venit la cine? A venit la alți lupi îmbrăcați în piei de oaie, care s-au proțăpit în fața turmelor, dându-se păstori adevărați. Cine a venit în pământul Moldovei, „locțiitorul lui Iisus Hristos”, cel care a spus că: „tatăl lui Iisus Hristos este lucifer”, cel care a dansat cu țigăncile, este cel care a spus că el are putere să schimbe Biblia, cel care a zis că Dumnezeu se ia după el dacă el schimbă judecățile lui Dumnezeu, iată cu cine s-au îmbrățișat pseudo-ierarhii noștri.
Ne întrebăm așa, și răspuns nu găsim: oare oamenii aceștia mai au rușine? Oare mai au obraz să dea ochi cu poporul acesta? Oare nu le e rușine la obraz că poartă cu nevrednicie haina aceasta a lui Hristos? Oare până la urmă cine sunt lupii? Că și atunci când am vorbit despre „sinodul” din Creta, răspunsul mitropolitului a fost: „cum să-mi apăr turma de lupi?”
Acum întrebăm așa, care-s lupii până la urmă, cel care se îmbrățișează cu el sau cei care prigonesc? După cuvântul lui, după cum a spus de fapt, noi suntem lupii. Să spunem că acest episcop mai are ochii minții treji? Eu nu cred. Putem să-l mai numim ortodox? Niciodată. Putem să spunem că acesta este om iubitor de țară? Nicidecum. Atuncea, rușine lor și tuturor asemenea lor.
Fraților, cine stă de veghe la straja patriei acesteia? Că a ajuns țara aceasta ca o cale bătătorită în care intră și vine cine vrea și cine poate. Vin străinii și fac harcea parcea țara aceasta și cu bogățiile și cu țara și cu credința. A ajuns țara ca un staul fără câini, dar cei care ar trebui să fie ciobani, astăzi sunt lupi. Ce răspuns dau ei în fața lui Dumnezeu, față de turma care-o încredințat-o Dumnezeu lor?
Fraților, cel care a venit în țară, că nici nu-i mai pomenesc numele că nu-i vrednic, acesta este dușmanul lui Iisus Hristos, așa cum l-a numit Maica Domnului în Athos, este dușmanul lui Hristos. S-a făcut pe sine dumnezeu. El se crede infailibil, că nu poate greși, el crede că aduce pace pe pământ, el schimbă judecățile lui Dumnezeu, el schimbă Biblia, el schimbă tainele (nu că ar avea vreo taină), el face totul, el este dumnezeu pe pământ, de aceea catolicii de ce fac numai cu patru degete? Cred în tata, fiu, duh sfânt și papa. Asta e explicația crucii cu patru degete, deci ei au doi dumnezei. Unul în cer și unul pe pământ.
Iată papalitatea și-a schimbat cămașa de lucru. Dacă în secolul XIII acel papa dădea inchiziția papală încât ardea pe rug, zdrobea cu toiege pe cei ce nu vroiau să treacă la papistași și secole întregi a aplicat această regulă, acum papalitatea și-a schimbat cămașa, blana, a îmbrăcat blana blândeții și a zâmbetului pentru oamenii proști și naivi. Acum vine cu zâmbetul pe buze să ne tuflească în obraz un scuipat, „beatificând” pe aceia care nu au vrut să treacă la ortodoxie în perioada comunistă. Acesta este scuipatul în obrazul românilor.
Fraților, oare ce durere ar trebui să ne cuprindă inima când vedem toate aceste lucruri? Când și pietrele plâng, când și natura se schimbă, vedeți și ne bate Dumnezeu cu gheață și cu ploi care nu se mai termină, de ce oare? Dar cine are ochi de văzut? Ei fraților, prin această vizită, România și-a pecetluit Creta. Ce-au început la Creta au finalizat în România, adică ne-au dat o lecție de demonstrație: măi proștilor români, asta ați semnat în Creta, acuma punem în practică și stați voi liniștiți, adormiți în paturile voastre până ce ajungem noi la potir, că nu o să ajungem niciodată la potir, stați voi liniștiți acolo în bisericile voastre că nu se schimbă nimica. Papa este viclean. Niciodată nu va cere religiilor subjugate schimbarea crezului lor. Nu. Ci doar supunerea tacită față de papă. Acesta este scopul.
Vedeți naivilor ecumeniști că v-au îmbrobodit ochii, nu vedeți lucrul acesta? Acesta este scopul lor. Acest este mesajul vizitei în România. Vedeți măi că eu sunt șeful vostru? Atunci de ce te temi așa de tare, cu toată securitatea? Pentru că e reprezentantul satanei și e trimis să aducă pacea diavolului, pacea ecumenistă.
Fraților, adevărat este ce a spus cineva că acesta este profetul mincinos din cartea Apocalipsei, deci în țara noastră Moldova a venit profetul mincinos din Apocalipsă. Mai urmează să vină antihristul. Acest profet merge din țară în țară, peste tot să compromită conștiințele oamenilor și oile săracele să țină stegulețe și să zică la lup: hai, vino la mine și mă mănâncă.
Fraților de ce suntem așa de orbi, poporul acesta de ce e așa de orb, nu mai faceți diferența între lup și oaie? Pentru că, întâi s-a orbit poporul cu păcatele. Atâtea avorturi, atâtea crime, atâta pornografie, atâta trădare de țară, atâta lipsă de frică de Dumnezeu, atâta superficialitate a credinței atâția ani de zile încât acum încununează cu trădare totală. Așa se întâmplă fraților.
Pecetluirea unei căderi morale a unui popor este în parte lepădarea de credință. Deci ereticii n-au căzut în erezie până întâi nu s-au compromis moral, cu păcate grele. Deci poporul acesta român, căruia azi trebuie să-i fie rușine, întâi a căzut moral, s-a depărtat de origini, de tradiții, s-a luat după Europa și a strigat cu brațe deschise: intrăm în Europa, deci s-a îndepărtat de originile lui, de tradiția părinților, de Sfinții Bisericii și a ales pleava Europei în loc de pământul străbunilor noștri. De aceea astăzi suferim și vom fi îngenuncheați și stați un pic, că nu se oprește aici. O să își dea seama oamenii mai târziu, când o să fie prea greu și imposibil de mai făcut ceva.
Deci fraților, ar trebui ca de la aceste amvoane să răsune glasul popimii și al episcopilor și să tune, cum tuna oarecând Augustin Kandiotis împotriva papei și împotriva papismului, cum tuna Sfântul Marcu Evghenicul sau sfântul Fotie cel Mare sau Sfântul Iustin Popovici și spuneau că nu e cădere mai mare ca papismul.
Deci, fraților, sperăm să ștergem aceste zile din istoria României, să le șteargă Dumnezeu, că spre rușinea poporului acestuia și nu numai al acestuia, așteptați-vă la consecințe. Consecințele o să le vedem. Fraților, cu durere vă spunem aceste lucruri pentru că vedem atâta indiferență și atâta orbire astfel încât nu mai știi să deosebești bine de rău. Nu mai vezi un om cu care să te înțelegi, să mai comunici în Duhul lui Dumnezeu, este groaznic acest lucru.
Astăzi s-au întâlnit orbii, și la Iași și la București și și-au scos ochii unul altuia să vadă care-i mai orb. Tu sau eu? Și au văzut că amândoi sunt orbi. Și s-au luat de mână și au zis: hai să ducem poporul acesta prost, să-l dăm în brațele antihristului, că noi trăim bine. Și au liniștit bine păstorii, i-a chemat pe preoți în sinagogi și-n adunări, sinoade, și stareții mănăstirilor: stați liniștiți, nu se întâmplă nimica, doar o vizită a papei. Așa deci, stați liniștiți, oilor, că vă papă ușor. Și preoțimea stă cu botul pe labe și se uită cu un ochi să vadă. Dacă iese unul: și eu eram cu tine. Dacă nu: o fost prost. Aceștia-s ochii popimii de astăzi.
Unde vă este curajul fraților? Să spuneți astăzi: nu sunt de acord. Măcar strigă, măi! De asta te-a pus Hristos acolo, să stai împotriva lupilor. Tu de asta ești păstor. Ce înseamnă păstor? Ai ciomagu-n mână, ai ciomagul cuvântului și să bați în lupi să nu mănânce oile. Și tu ce faci? Ce zice proverbul? Când străjerul doarme, vai de turmă.
Dar dacă lupii s-au schimbat astăzi? Dacă lupii suntem noi? Ei stau cu ochii asupra noastră. Să vadă ce mai zice Antim, ce mai zice Ieronim, ce mai zice Elefterie. Dar nu se uită să vadă ce fac cei mari. Rușine să le fie și tuturor asemenea lor.
Fraților, s-au întâlnit bine, orbii astăzi orbecăie împreună. S-au întâlnit să-și dea mâinile, să sfâșie turmele. Așa să tot conducă turmele în brațele satanei și a antihristului, că acesta este duhul modern. Astăzi domnește duhul spre ecumenism, spre pierzarea sufletului. De aceea, să ne ținem cu mâinile de Hristos strâns, de poalele Maicii Domnului. Să zicem: Maica Domnului, nu ne lăsa în aceste zile să ne întunece satana ochii, pentru că eu sunt sigur că cei care l-au văzut pe papa n-au venit cu o gândire negativă și contrară împotriva papei, sigur n-au venit. Ci au spus: da, e frumușel, e zâmbitor, da, ne-a dat mâna, da, ne-a pupat. Deci în contactul cu ereticul nu se poate să nu fii schimbat. De aceea evitați orice contact cu ereticul. Aceasta este poziția sfinților, fraților.
Dacă citim în Viețile Sfinților vedem acolo monahii ciprioți, în anul 1300, numai pentru faptul că au dat mâna cu catolicii sinodul a considerat să-i caterisească. Dar cu cei de acum ce ar trebui făcut? Dar cine să-i caterisească? Bunica din groapă. Ei pe înșiși să se caterisească? Dar nu le-a venit timpul. Va veni vremea când Dumnezeu va face dreptate și știe El pentru ce.
Fraților, să ne ținem de poalele Maicii Domnului, de această țărișoară sfântă, stropită cu sânge și cu lacrimi și ne va da Maica Domnului ajutor spre mărturisire. Amin.”
SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE !
