Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Un om foarte „apreciat” de tinerii români ecumeniști, dar lepădat de la fața lui Hristos

Ce zice „reclama”?

https://doxologia.ro/arhiepiscopia-sibiului/proiectul-ito-2018-fost-lansat-de-ziua-internationala-tineretului-ortodox

Zice multe și frumoase, pentru a impresiona până la lacrimi. Pe cât mai mulți posibil.

Ce ascunde ea de fapt?

Adevărul referitor la ce se vrea prin această adunare.

Care este acesta?

1. În capetele Crucii sunt 3 de 6, deci numărul fiarei, dintre care cel galben se reflectă și în partea diametral opusă lui. Așadar, a fost un „eveniment” masonic, organizat de masoni, condus de masoni, finanțat de masoni și menit să spele, iar și iar, creierul tinerilor „ortodocși”.

2. Nu are ce căuta un cerc în mijlocul Crucii, decât dacă masonii nu au putut suporta să pună crucea și să nu aibă deloc cercul magiei încadrat undeva în imagine. Centrul, esența, puterea Crucii este Hristos, ca Prezență vie și de viață dătătoare. Iar cercul cu ITO 2018 arată că scopul acestei adunări este vinderea sufletelor tinerilor către satana.

3. Cei 3 de 6, adică numărul fiarei, prezentat în culorile steagului României – steag apărat cu viața de nenumărate generații de bravi români, în fața tuturor dușmanilor acestui neam iubitor de Hristos – este o batjocură la adresa ființei neamului nostru, care este Prezența Dumnezeiască a lui Hristos Însuși, dar și o răbufnire de orgoliu masonic, care vrea să se laude că a acaparat nu numai prezentul, ci și viitorul acestui neam.

4. Prezentator preot la un concert rock? Da, azi se poate. Ce spune el? „Biserica s-a implicat în realizarea acestui concert pentru a arăta că suntem oameni.” Ce vrea el să spună de fapt? Că Biserica este înlănțuită de puterile antihristice, al căror reprezentant pe scenă este acest trădător de neam și de credință ortodoxă, cu zâmbet sau mai bine spus cu rânjet de Iudă, care se bucură de căderea aproapelui în înșelare. Poate scopul lui este să fie „om” – iată umanismul care a surpat un Occident întreg, ajuns să fie numit de către Sfântul Nicolae Velimirovici – Europa sau demonia albă (după culoarea pielii, dar se pare că și aceasta se va schimba prin invazia musulmană – n.n.) – dar scopul Ortodoxiei nu este să facă „oameni”, ci SFINȚI, iar batjocorirea „în stil mare” a acestui ideal este concertul de la Sibiu.

Așadar, masonule Constantin Necula, în calitate de preot ortodox, îți transmit, spre îndreptare și pocăință, următoarele:

1. Mă lepăd de toată lucrarea ta de păpușar mason și de cea a celor care te plătesc să rânjești cu dispreț în fața acestui popor de mucenici și de mărturisitori. Rușine! Singurul lucru la care îți folosești în prezent darul cuvântului este acela de a batjocori Biserica pe care pretinzi că o slujești, dar de fapt o sluțești, promovând tot ce e antihristic. Te-am cunoscut și personal și am văzut cum o persoană poate să treacă, într-o clipă, de la o discuție despre dependențe și lupta antidrog la graba de a nu pierde meciul de fotbal de la televizor. Că doar suntem oameni, nu?

2. Dacă trăia pr. prof. dr. Ilie Moldovan – adevărat profesor de teologie, nu trepăduș pupător de mâini masonice – nu îndrăzneai să deschizi gura și să spurci pământul țării și limba preadulce românească. Dar prin mine îți vorbește el, iar prin el vorbea Hristos. Poate vei spune că am un „discurs al urii”. Nu, este unul al compătimirii pentru starea jalnică în care ai terfelit preoția ortodoxă, dar și al responsabilității de a-ți sta împotrivă, cu puterea adevăratei Cruci a lui Hristos.

3. Mă voi ruga cu lacrimi ca Domnul să lumineze minților celor înșelați de masonimea ta, iar ție să îți stea împotrivă, ca unui slujitor antihristic ce ești.

Frați români, țara noastră este cotropită de puterile demonice. Și noi încă dormim? Încă ne complacem în erezie? Sau am schimbat Crucea cu concertele rock? Nu am învățat nimic din incendiile de curând din Grecia?

Nu există nicio legătură, ci un antagonism total între Hristos și „ortodoxia” rock a masonilor ecumeniști. E simplu, clar și fără tăgadă.

Cine are urechi de auzit, să audă!

pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

Notă: Alături de mine semnează acest cuvânt și soția mea, prof. dr. Ioana-Alina Staicu. Facem aceasta ca ucenici ai pr. prof. Ilie Moldovan și ca români ortodocși, care nu acceptăm spurcarea României. Universitățile de Vară organizate de răposatul nostru părinte profesor erau adevărate oaze de spiritualitate ortodoxă – rugăciune, cursuri de înaltă ținută ortodoxă, puritate, post etc, a căror terfelire vrea să o impună astăzi trepădușii ecumeniști. Atunci s-au înfiripat iubiri în duhul lui Hristos, care au rodit în familii ortodoxe, cum este și a noastră. Acum ITO 2018 este doar o altă față a Untold de la Cluj și a altor asemenea concerte, scopul lor unic fiind uciderea tineretului ortodox român. Să nu fie!

Zis-a Avva: Să iubești…

Zis-a Avva: Să iubești…

Să iubești. Nu doar cu cuvintele. Nu teoretic. Să iubești prin fapte. Să te jertfești. Să te răstignești. Aceasta înseamnă iubire.

Să te bucuri. Unde există iubire, urmează și bucuria. Să te bucuri, din adâncul sufletului tău.

Să te liniștești. Omul care iubește și se bucură are pace înlăuntrul lui. Așa merg lucrurile acestea…

Să fii mărinimos. Lasă la o parte „ochi pentru ochi.” Lasă deoparte: „mi-a făcut aceasta și mi-a zis cealaltă.” Luptă-te să accepți că și cel mai strâmb și păcătos om poate să se îndrepte într-o zi… 

Să fii plin de bunătate. Nu costă nimic. Omule, deschide-ți inima, ca să încapă în ea cei din jurul tău. Să faci ceea ce este bine, ce este drept, să arăți aceasta prin fapte oamenilor din jurul tău, cu orice ocazie. Toți sunt sătui de cuvinte.

Să fii de încredere, statornic. Să îți respecți cuvântul. „Da”-ul tău să fie „da” și „nu” să fie „nu.”

Să fii liniștit, pașnic. Să fii blând. Să poată oamenii să se odihnească lângă tine.

În fine, nu uita să fii înfrânat. Care este sensul să reușești orice, dacă mai întâi nu ai putut să te aduni pe tine însuți…?

Redacția

Recomandăm: http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/08/27/carte-de-teologie-ortodoxa-uniti-intru-slujirea-lui-hristos/

Bucuria și Dumnezeu sau Dumnezeul adevăratei și nesfârșitei bucurii

„Lipsa bucuriei înseamnă lipsa lui Dumnezeu (din viața noastră), în vreme ce bucuria este dovada prezenței Lui. Dacă cineva este un om lumesc și se desfătează de cele trecătoare, de plăceri, de cele deșarte, acesta va simți probabil o anumită plăcere sau satisfacție, dar în realitate, dacă cineva privește cu atenție, va vedea că în viața acelei persoane există durere și tristețe, așa cum spune Sfânta Scriptură: durere și mâhnire are sufletul fiecărui om care săvârșește răul.

Nu este posibil să existe bucurie acolo unde se încalcă poruncile lui Dumnezeu, așa cum este imposibil să existe tristețe acolo unde este respectată cu adevărat Legea Domnului.”

(Gheronda Emilian Simonopetritul)

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu

Spus-a un monah despre tăcere

„Am observat că în prezent mulți nu pot să mai suporte tăcerea (liniștea). Managerii strigă. Tinerii ascultă muzică su sonorul tare. Vârstnicii se uită la nesfârșit la televizor. Se pare că fiecare se teme să fie singur cu sine însuși. Aceasta sugrumă vocea conștiinței.

De fapt conștiința este un mesaj de la Dumnezeu pentru noi. A trăi după cum îți spune conștiința înseamnă să trăiești cu ajutorul veștilor pe care ți le aduc îngerii buni.

Când o persoană nu cunoaște tăcerea, nu poate să îi audă pe îngeri. Se spune atunci când ești liniștit și pașnic: un înger plin de pace zboară pe lângă noi.

Tăcerea ajută. În tăcere, mama poate să audă plânsul copiilor ei care sunt departe și să se roage cu grijă pentru ei. Numai în tăcere omul vorbește cu Dumnezeu. Iar Acesta îi răspunde tot în tăcere.

În cărțile duhovnicești pot fi găsite descrieri ale unor asemenea stări precum „liniștea sau pacea minții.” Iar Hristos este numit: „Domnul tăcerii” și „Începătorul păcii.”

Aveți în viața voastră liniște și pace…?

Să trăim o viață liniștită și tăcută, cu toată evlavia și cu credința cea dreaptă.”

Sursa – http://apantaortodoxias.blogspot.com/2018/07/blog-post_985.html
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu

A fi orfan duhovnicește (cazul pastorului protestant care s-a botezat ortodox!)

Un preot care slujește de mulți ani Biserica lui Hristos (adică Sfânta Ortodoxie – n.trad.) în America, la un moment dat a hotărât să facă un pelerinaj în Sfântul Munte Athos și mai ales să meargă să îl cunoască pe Cuviosul Paisie Aghioritul. Și-a manifestat dorința să vină împreună cu el și un pastor protestant.
Gheronda Paisie i-a primit cu multă bunătate. I-a servit cu o bucată de rahat și cu un pahar cu apă și s-a așezat lângă ei. Au trecut câteva minute și pastorul protestant a deschis o discuție despre Sfintele Moaște. El susținea că toate osemintele oamenilor sunt la fel și nu trebuie ca pe unele să le deosebim de celelalte și să ne închinăm înaintea lor. Atunci Gheronda i-a spus, cu multă bunătate:
– Nu este așa cum zici, pentru că, iată, ieri a venit aici un tată, care l-a adus cu el pe fiul lui, care avea duh mut și surd și copilul nu vorbise niciodată, deloc în viața lui. La un moment dat eu am intrat în chilia mea, ca să aduc o bucățică de Sfinte Moaște, un deget al Sfântului Arsenie Capadocianul, pe care îl am acolo.
Când am luat Sfintele Moaște în mână, fiind încă în chilia mea, fără să mă vadă nimeni, atunci afară în curte copilul demonizat și mut a început să strige:
– Nu, mă va arde!
Așadar, când am ieșit și l-am însemnat în chipul Sfintei Cruci pe copil cu Sfintele Moaște ale Sfântului Arsenie, copilul s-a făcut bine și din acea clipă el vorbește și totul este bine!
– Vezi, eu nu îți vorbesc teoretic, ci am o mare experiență și am trăit multe astfel de situații.
Gheronda s-a uitat apoi la pastorul protestant cu acea privire curată, plină de bunătate și a continuat:
– Îți voi spune ceva, însă te rog să nu mă înțelegi greșit, pentru că nu o spun din mândrie, ci din smerenie și din dragoste. Noi, ortodocșii, o avem ca mamă pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, în timp ce voi sunteți ca niște orfani, fără mamă, pentru că nu o cinstiți.
După ce s-a întors în America și au trecut șase luni de la vizita lor la Gheronda Paisie, pastorul a mărturisit că a simțit intens starea de orfan duhovnicesc și apoi, cu rugăciunile lui Gheronda Paisie, pastorul s-a botezat și a devenit ortodox.
(Din cartea Vasul cel ales a ieromonahului Hristodoulos)
Sursa – https://paterikiparadosi.blogspot.com/2018/07/blog-post_85.html#more
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu

Bogați sau săraci

Bogații au multe posibilități sau ocazii ca să scape de mândrie și de depravare (de stilul de viață imoral și împătimit). Dar și cei săraci au mai multe posibilități să ajungă nebuni din pricina mâniei și a invidiei față de cei bogați. Între bogați și săraci diferența nu este atât de mare pe care se pare.

Să ne aducem aminte toți că nu am adus cu noi nimic în această lume și nu putem să scoatem nimic din ea, nici un lucru material. Dar, așa cum a spus Sfântul Apostol Pavel, ar trebui ca dacă avem haine și hrana zilnică să fim mulțumiți și să nu cerem nimic mai mult.

Redacția