Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

”Pentru pacea a toată lumea…”

Într-o bisericuță, cu câțiva oameni în ea, cu foarte puține posibilități de a oferi ceva, chiar și în această situație are loc o mare misiune ortodoxă.

Rugăciunea ”pentru pacea lumii” este esența căii lumii, care nici nu se vede, nici nu este luată în seamă de mulți.

Ce s-ar întâmpla cu lumea fără această rugăciune zilnică, complexă, neîncetată?

Câți oameni de pe pământ mor în timp ce vorbim. Câte exiluri, câtă durere, câtă tulburare există?

Ce poate să facă rugăciunea? Ce a făcut ea atâția ani pentru ”pacea întregii lumi”? Sângele continuă să curgă neîncetat pe întreg pământul.

Și totuși, nici un Doamne miluiește nu este zadarnic, așa cum ne adeveresc părinții noștri. Rugăciunea Bisericii, nezgomotoasă și nevăzută, întărește, ferește, izbăvește de moarte sigură. Iar pe alții îi pregătește pentru mutarea în veșnicie, cu biletul muceniciei.

Doamne, mântuiește lumea Ta !

 

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu

 

Sursa – http://trelogiannis.blogspot.ro/2017/09/blog-post_598.html

Fără cuvinte… decât de mulțumire

Articolul integral la adresa:
https://www.activenews.ro/stiri-social/Ce-ingrediente-secrete-exista-in-%E2%80%9ECiorbitele-pentru-bunicute-pe-care-cei-de-la-NEAMUNIT-le-impart-oamenilor-sarmani-VIDEO-146301

Iubirea este sădită în tot ce a creat Dumnezeu

Plânge după puiul ei…

Seal is crying.

Posted by Wildlife Gilgit Baltistan on 3 Septembrie 2017

Motociclistul erou și tânărul disperat…


 

Un motociclist și-a riscat viața ca să salveze un tânăr

Un tânăr se pregătea să se sinucidă, însă în momentul acela un motociclist și-a riscat viața și apoi a reușit să îi schimbe hotărârea.
Motociclistul a înregistrat cu camera video pe care o avea pe cască o întâmplare incredibilă. În momentul când trecea pe sub un pod, pe autostrada de centură a Moscovei, a văzut un bărbat care să pregătea să se arunce în gol.
Fără să se gândească la siguranța lui, s-a întors și după ce a condus în sens opus a ajuns la locul respectiv pentru ca să încerce să îl facă să își schimbe hotărârea și a reușit!
Lângă el au venit și alți șoferi și l-au susținut.
Tânărul respectiv, pe nume Alexei, voia să meargă cu o ocazie la înmormântarea mamei lui, însă a cedat nervos… După ceea ce vedem în video-ul de mai sus Alexei a încercat să fugă de oamenii care voiau să îl ajute, însă aceștia au reușit să îl oprească. După aceea a venit la locul respectiv și Ambulanța și Poliția și l-au luat.
Dialog
– Coboară! Nu fă asta! Hai aici! Hai aici! Coboară! Haide să vorbim! Hai să te duc la plimbare cu motocicleta! Haide să te duc! Haide! Haide să te duc! Hai!

– Bună, frate, ce mai faci? Hai să ne plimbăm puțin!
– Ce vrei?
– Nimic, doar că te-am văzut și vreau să te întreb ce faci!
– De ce?
– Ei, așa, pur și simplu… ce faci? De ce ești trist?
– De ce? Vrei ceva?
– Nu! Doar că vreau să aflu ce mai faci!…
– Vrei să ajungi la Smolensk?

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu

Sursa – http://trelogiannis.blogspot.ro/2017/09/blog-post_31.html

Să îl ajutăm pe pruncul acesta!

Să-l ajutăm pe Andrei, fiul Bogdan Grama

Detaliile despre suferința lui sunt în articolul respectiv de mai sus, iar modul de sprijinire financiară pentru operație este:

”Apelăm la bunăvoința celor care doresc binele micuțului nostru îngeraș și vă rugăm să DONAȚI pentru operația lui ANDREI GRAMA, în conturile deschise, pe numele tatălui:

GRAMA BOGDAN
BANCA TRANSILVANIA – CONT RON (LEI) – RO21BTRL04501201551384XX
BRD – Groupe Société Générale – CONT EURO – RO34BRDE445SV78026274450 Cod SWIFT: BRDEROBU

Vă mulțumim din cele 3 inimioare unite în dragoste veșnică!

DUMNEZEU să vă înmulțească darul înmiit, sănătate și mântuire

să vă dăruiască!

AMIN!

NU vaccinurilor ! Jos cu trădătorii și masonii din fruntea țării!

Update:

Așa arată picioarele Mariei, cu bubele care îi apar de la anumite alimente, mai ales ciocolata. Efecte ale vaccinurilor (după aproape 8 ani de la ultimul vaccin).

De urmărit acest material și de salvat în calculator, înainte de a fi … șters de păpușarii internetului.


Iar din partea familiei Staicu această mărturie:

 

De ce am ales să nu ne mai vaccinăm fetița

 

Mă numesc Ioana-Alina Staicu și sunt mama unui copil mult așteptat, Maria, venit în lume în urma multor rugăciuni, după 7 ani de căsnicie, ca dar al Maicii Domnului și profețită de Sfântul Ilie Lăcătușu. Maria s-a născut în Grecia, în anul 2007, unde locuiam împreună cu soțul meu, părintele Ciprian-Ioan Staicu.

Ca orice părinți de bună credință, neștiind nimic despre substanțele nocive din vaccinuri sau despre efectele adverse ce pot apărea în urma vaccinării, am vaccinat-o pe Maria, urmând cu strictețe grila de vaccinare dictată de medicul de familie.

Totul părea a fi în regulă. Nici o problemă, nici o reacție adversă până la vaccinul din 6.05.2009, când Maria avea 2 ani și 3 luni.

Chiar în ziua vaccinării am primit din țară, de la o prietenă al cărui soț este medic, primele articole despre substanțele nocive din vaccinuri. Cu toate că părintele Ciprian a spus imediat ce a citit articolele că nu mai vrea să facem nici un vaccin Mariei, mărturisesc că prima mea reacție a fost de refuz. Mi-am spus: ”cum să-mi las copilul neprotejat?” Pentru că părintele era de neclintit în privința vaccinării, mă gândeam să nu-i spun nimic și să merg pe ascuns să-i fac fetiței următorul vaccin.

Dar Dumnezeu, Care ne iubește, ne și smerește. După doar câteva zile de la vaccin Maria a făcut o alergie. Pe corp au început să-i apară niște bubițe. Acestea o mâncau și ea, sărăcuța, se scărpina. M-am prezentat la doctor, care mi-a spus că poate fi o reacție adversă a vaccinului, dar că nu e sigur. Mi-a dat un sirop și o cremă. Zilele treceau, dar apăreau tot mai multe bubițe. Maria a ajuns să fie plină de bubițe din cap până-n picioare. Îmi pare rău că, din păcate, atunci, nu am m-am gândit să-i fac o poză.

Am luat un vaccin și am întrebat-o pe farmacistă ce conține. Ea ne-a răspuns: ”Ce scrie pe prospect.” Același răspuns l-am primit și de la medic. Ne-am dus cu vaccinul la o cunoștință care avea un laborator și am rugat-o să facă o analiză vaccinului. S-a uitat la noi, ne-a zâmbit și ne-a spus: ”Dacă fac analiza și fac public rezultatul, mâine îmi vor închide laboratorul. Îmi pare rău, dar nu pot face analiza vaccinului!”

Ca și cum bubițele de pe corp nu ar fi fost de ajuns, a apărut intoleranța la diferite alimente. Atunci a început de fapt adevăratul calvar. Nu mai știam ce să-i dăm de mâncare. I-am făcut diverse analize care ne arătau intoleranță la lapte, pâine, ou, carne de pui, roșii etc. O perioadă i-am dat doar legume fierte, dar erupția continua.

Venind în țară, ne-am dus la Cluj la o renumită doamnă doctor alergolog, care văzând-o pe Maria, înainte să-i facă analizele, ne-a spus: ”E de la vaccinuri!” Apoi a confirmat și ea intoleranța la alimentele pe care deja le știam, dar și la altele.

Aproape patru ani ne-am luptat cu diferite intoleranțe în alimentație. Dar Bunul Dumnezeu ne-a trimis o mângâiere printr-o cunoștință, pe care o cheamă tot Maria, căreia îi mulțumim și pe această cale. M-a sfătuit să-i dau ulei de pește. I-am dat în timp trei cutii a câte 90 de tablete. Starea Mariei s-a ameliorat simțitor.

Tot cam în aceeași perioadă a văzut-o pe Maria și un medic de la Chișinău care în urma analizelor mi-a spus că aceasta are o intoxicație puternică și i-a prescris un tratament pe bază de corali.

Acum Maria e relativ bine. Spun bine, refuzând să mă gândesc la  cicatricile care și acum le are pe picioare. Cu toate că are 10 ani și 6 luni, îi mai apar din când în când bubițe. Chiar săptămâna aceasta a avut o erupție. Știe că nu are voie unele alimente, dar nu se poate abține, mai ales de la ciocolată. De cele mai multe ori se scarpină în somn, iar urticaria se transformă în bube pe care le rupe mereu.

Nu vreau să-mi amintesc de tot chinul îndurat în primul rând de ea în toți acești ani, de suferința ei, dar și a noastră văzându-ne copilul suferind și neputându-l ajuta.

Cunoaștem două cazuri de copii care până la vaccinul de un an și ceva erau perfect sănătoși, iar apoi au început să aibă mari probleme, fiind în cele din urmă diagnosticați cu autism, iar o fetiță a unui coleg de seminar de-al părintelui Ciprian a rămas ca o legumă după vaccinul de la 6 luni. Noi îi mulțumim  lui Dumnezeu că a fost doar atât. Suntem conștienți că putea fi și mai rău.

Privesc cu milă la părinții care susțin cu tărie vaccinarea propriilor copii și mă întreb oare dacă ar fi trecut prin ce am trecut noi alături de copil sau alții ai căror copii au suferit mai mult decât al nostru, ar mai susține vaccinarea obligatorie?!

Noi, cei care ne opunem vaccinării pentru că ne apărăm copiii, suntem priviți ca niște inculți. Nu suntem, fraților, inculți, ci doar părinții care nu vor să-și mai vadă copiii suferind.

Prof. Ioana-Alina Staicu