Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Răzvrătiții ortodocși

Am primit pe mail. Dăm mai departe:

pastorul-cel-bun

Răzvrătiții ortodocși

de Dinu Râmniceanu

Aproape Ierarhii toți

Ne consideră „zeloți”,

Pe cei ce cu acrivie

Stăm tari în Ortodoxie.

 

Cei de azi ecumeniști

Ne spun că suntem „stiliști”,

Că nu ne supunem lor.

Tâlhărescului Sobor.

 

Ierarhii cei „azimiți”

Ne-acuză de „răzvrătiți”,

Că nu facem „ascultare”

De un așa „Sinod Mare”.

 

Spun că Sfinții au greșit,

Căci eretici n-au iubit.

Dar prin al lor iubirism

Au căzut în sincretism.

 

Dar aceștia fac complot,

De Hristos zic ca-i „zelot”

Și de toți Sfinții Părinți

C-au fost niște „răzvrătiți”.

 

Dar îl va ierta Hristos

Pe tot omul păcătos,

Iar pe toți ce-L vor huli

Sigur îi va pedepsi.

Numai El ne poate salva

Doamne Iisuse
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul !

Și o frumoasă poezie:

 

FIII LUI DUMNEZEU 

                       de Preot Sorin Croitoru

 

Cât se zbate lumea asta,

Ca de toate să-și adune..

Parcă suntem veverițe

Ce strâng ghinde și alune

 

Și le-ascund adânc în scorburi,

Așteptând sezonul rece,

Ca să stea fără de grijă

Până frigul o să plece!

 

Semănăm cu Azorel,

Ce-și ascunde în grădină

Osul mare de vițel,

Dăruit de gospodină!

 

Cu cine mai semănăm?..

Semănăm cu urșii, care

Toată vara se îngrașă

Pentru lunga hibernare!

 

Iritați, îmi veți răspunde:

„Omul înțelept adună!”,

Dar eu azi v-am pregătit

O-‘ntrebare foarte bună!

 

De-ați vedea pe fiii voștri

Cum la fiecare masă,

Iau din porții jumătate

Și le-ascund apoi prin casă,

 

Să-mi dați chiar acum răspunsul

La această întrebare:

Urmărindu-i voi în taină,

Nu v-ați umple de mirare?..

 

Și dacă i-ați întreba:

„De ce-ascunzi, copile, pâine?”,

Iar copiii v-ar răspunde:

„Fac provizii pentru mâine!”,

 

Nu v-ar întrista răspunsul?

I-ați certa cu supărare:

„Tu gândește-te la joacă,

Las’ că-ți dăm noi de mâncare”!

 

Așa este.. Din păcate,

Noi suntem copiii care

Fac provizii pentru „mâine”,

Din instinct de conservare!

 

Și doar ne-a-‘nvățat de bine

Scumpul nostru Domn Iisus:

„Dumnezeu din cer vi-i Tată

Iubitor”, așa ne-a spus!

 

Dacă Dumnezeu hrănește

Animale fără minte,

Nu-i va sătura pe oameni,

Preaputernicul Părinte?!

 

Dacă El înveșmântează

Buruienile-n culori,

Cu ce haine minunate

Va-‘mbrăca pe-ai Săi feciori?..

 

Nu-i nevoie de provizii

Pentru zile strâmtorate,

Să ne îngrijim de slava

Creatorului a toate!

 

În iubirea Sa de oameni,

L-a trimis pe Fiul Său

Ca să moară-‘n chin de Cruce,

Mântuindu-ne de rău.

 

Creștini ne numim cu toții,

Dar să fim și în trăire,

Golind inima de grijă

Și umplând-o de iubire!

 

Deci vă rog, de-acum încolo

Să lăsați ziua de mâine,

Și să dați la cei flămânzi

Bucățica-‘n plus, de pâine!

               Amin.

 

Conferința de la Brașov a monahilor athoniti (14 octombrie 2016)

Deja au început amenințările la adresa mea, articole pline de minciuni în presa brașoveană habarnistă de teologie ortodoxă, dar aservită panereziei ecumenismului și se pare chiar purtătoare de cuvânt a trădătorilor Ortodoxiei la Adunarea din Creta.

Vizionare plină de folos duhovnicesc ! Să luptăm pentru Ortodoxie până la capăt ! Să rămânem în Biserică, să fim uniți, să nu ne lăsăm manipulați de ecumeniști!

Slavă Domnului pentru toate (pr. Ciprian Staicu)

Răspuns la minciuni publicistice ecumeniste

Azi a apărut în ziarul Buna ziua, Brașov articolul al cărui link îl aveți mai jos:

calugari-minicinos16102016net

http://www.bzb.ro/stire/facaturi-sub-haina-bisericeasca-a103941

Pentru că sunt atacat personal, în virtutea dreptului la replică afirm următoarele:
1. Nu am făcut parte dintre organizatorii conferinței de la Brașov.
2. Cei prezenți nu au fost în majoritate, nici măcar în minoritate enoriașii mei din Sf. Gheorghe.
3. Au fost prezente peste 250 de persoane la conferință, nu 60.
4. Singurii care au plecat a fost ieromonahul turbulent de la început, care după ce a făcut scandal, n-a mai stat la conferință, ci a ieșit; de asemenea, un domn Vasile, corpolent, care m-a amenințat încă dinainte de conferință, făcându-mi și poze.
5. Eu eram în trecere prin Brașov și organizatorii s-au folosit de prezența mea pentru a înlocui la traducere pe părintele Nicodim Prodromitul, de altfel bun cunoscător de greacă,
6. Duhul acestei conferințe a fost unul foarte deschis, calm, patristic, argumentat, singurii nemulțumiți fiind iscoadele ecumeniste.
7. Nu am săvârșit nici o intruziune în Mitropolia Ardealului, nu mi-am adus oamenii la Brașov, dar m-am bucurat să mă întâlnesc cu oameni pe care îi știam doar de la telefon sau de pe mail, dar care duc o lupta demnă și curată împotriva trădării Ortodoxiei din Creta.
8. Pentru că sunt un om cu bun simț, nu voi face plângere legală împotriva conducerii ziarului sus-menționat, că și ei trebuie cumva să își vândă tirajul, chiar dacă aceasta înseamnă lipsă de respect față de oameni și de adevăr. Dumnezeu ne va judeca pe toți, după inima noastră !
9. Concluziile acestei conferințe au fost în mod clar cele de îndemn la unitate, la ferire de schismă, la luptă pentru adevăr dusă în interiorul Bisericii, la neacceptarea panereziei ecumenismului.
10. Știu că vor urma repercusiuni asupra mea; le voi întâmpina cu demnitate, căci nici la susținerea tezei de doctorat (Sibiu, noiembrie 2008) nu am fost lăsat de ÎPS Laurențiu Streza, pe atunci decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu, să îmi susțin cum se cuvine lucrarea la care am trudit 6 ani, așa că după o simplă traducere la o conferință la ce pot să mă aștept? Este o vorbă, a părintelui Milea Mihai de la Buzău: ”În ziua de azi nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită.”
Orice s-ar întâmpla, mărturisirea dreptei credințe este o datorie sfântă, de care atârna mântuirea fiecăruia!

Cu respect, pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

Iubirea de Adevăr, adică de Dumnezeu (Ioan 14, 6) sau slujirea tatălui minciunii, care este satana (Ioan 8, 44)? Ce alegi, ortodoxule?

geron-savvas-lavriotis

Doamne ajută!
Aseară, la conferința de la Brașov a părinților athoniți, a fost minunat. Un ieromonah local a încercat să tulbure în mod agresiv și fanatic începutul conferinței, dar gheronda Sava i-a răspuns cu multă dragoste, fapt pe care acela nu l-a îndurat și … dus a fost (îi dorim să fie cu Dumnezeu mereu, în Adevăr). A mai fost și un nene la vreo 150 kg care a proferat amenințări pe hol, s-a luat tare și de mine, chiar mi-a făcut poze mie, un biet trecător. Îl cheamă Vasile (nu știu dacă este și el … cel Mare sau nu…) Doamne, dă-i sănătate și mântuire în Adevăr !
Conferința a decurs bine, întrebările au fost foarte interesante. Nu s-a văzut nici un duh de schismă, de negare a autorității arhierești, de minciună sau calomnie, ci a fost o cuvântare în duhul Sfinților Părinți. Că mulți ”teologi” ecumeniști au studiat prin Apus, având ca profesori pe eterodocși, este de fapt o premisă din care reiese și o concluzie normală: nu prea știu ce înseamnă duhul Sfinților Părinți. De aceea nu pot pricepe Adevărul.
Constituția României – legea supremă în stat – garantează dreptul la liberă expresie și dreptul la liberă circulație. Așadar ”teologia bâtei” folosită de ecumeniști nu impresionează pe cei care au Duhul lui Hristos în ei și mărturisesc cu smerenie, dar cu fermitate, Adevărul scripturistic și patristic. Nici un Regulament al vreunei instituții – deci nici Regulamentul de organizare și funcționare al BOR nu se poate opune Constituției României, așadar fiecare are dreptul la părere și are, desigur, conform bunului simț, de altfel specific românesc, obligația să asculte părerea celuilalt. Din păcate, ecumeniștii nu vor să ne spună argumentele lor, le ascund în mănușa cu care țin strâns bâta. Pierderea lor, ce să faci!
Și acum îngăduiți-mi să vă spun veștile bune:
1. Părinții athoniți au pregătit și este gata de publicare un text plin de durere și de smerenie, dar și de mărturisire autentică, către Sf. Chinotită, în care spun că au așteptat destul ca aceasta să ia o atitudine referitoare la Sinodul din Creta. Răbdarea are limite, că nu putem să Îl batjocorim pe Dumnezeu prin nepăsare. Deci Athosul este pe poziții. Să nădăjduim că vocea lui va fi unitară și toți părinții vor fi de partea Ortodoxiei, nu a ”vrăjmașilor Fiului Fecioarei”, dintre care cei mai răi sunt ecumeniștii sincretiști.
2. În luna ianuarie 2017 grecii pregătesc o sinaxă panortodoxă, la care vor participa episcopi, clerici, monahi și mireni din toată lumea, pentru a fi anatematizate hotărârile eretice și sincretiste ale Sinodului ecumenist din Creta. Acolo va fi glasul Bisericii, în Duhul Sfânt. Să ne ajute Dumnezeu să mergem! Avem toată binecuvântarea Sfinților Mucenici și a Sfinților Mărturisitori ai Bisericii celei Una, care este Sfânta Ortodoxie.
Mesajul părintelui Sava Lavriotul este clar: lupta trebuie dusă din interiorul Bisericii, nu vom ieși din ea, ne rugăm pentru ierarhii noștri să ia atitudine mărturisitoare împotriva ecumenismului, iar semnatarii din Creta să se dezică – simplu – de semnătura pusă pe documentele sincretiste și eretice de acolo. Suntem pregătiți de orice prigoană, nu pentru tăria noastră, căci suntem neputincioși, ci pentru Puterea care vine de la Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt. Amin.

Așa să ne ajute Dumnezeu !

Pr. Ciprian-Ioan Staicu

(umil traducător aflat în trecere

pe la Brașov aseară)

Nu recunoaștem Adunarea din Creta – Scrisoarea Nr. 23 (Banatul își înalță glasul său)

ÎNALTPREASFINŢITE PĂRINTE MITROPOLIT

Cu adâncă durere, asemenea multor creştini din ţara noastră, venim şi noi cu această scrisoare înaintea Înaltpreasfinţiei Voastre, spre a ne arăta amărăciunea pricinuită de hotărârile Sinodului din Creta. Considerăm că este mai de folos a ne exprima opinia noastră înaintea Înaltpreasfinţiei Voastre decât a adopta o atitudine de tăcere, indiferenţă sau neştiinţă, toate acestea fiind păcate în condiţiile date, asemenea necredinţei.

Prin dualitatea anumitor hotărâri de la acest Sinod asistăm din nefericire dacă nu la o schimbare, cel puţin la o scădere a dogmei Unicității și Sobornicității Bisericii Ortodoxe. Sunt de asemenea multe reproşuri la adresa acestui “Sinod”: că a oferit posibilitatea introducerii oficiale a ereziei ecumeniste în doctrina Bisericii. S-a scris deja mult pe seama acestor hotărâri. Nu dorim să cuprindem și să analizam în această scrisoare toate acestea, amintim doar că sunt contestate ca fiind lipsite de autenticitate ortodoxă următoarele texte:
1. Documentul “Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine”:
Articolul 6 acordă statut bisericesc ereziilor. Articolul 12 sugerează că şi ortodocşii caută restabilirea dreptei credinţe şi unitatea dragostei, ca şi cum le-ar fi pierdut odată cu eterodocşii. Articolul 19 recunoaşte Consiliul Mondial al Bisericilor ca temei doctrinar, prin însuşirea “premiselor eclesiologice” ale Declaraţiei de la Toronto (1950). Articolul 22 acordă puteri depline “sistemului sinodal”, o autoritate infailibilă, în dauna Sfintei Biserici, înțeleasă plenar ca şi comuniune dintre cler şi credincioşi întru Hristos.
2. Regulamentul de organizare al Sinodului este antitradiţional şi antisinodal, pentru că a pus bazele unei noi eclesiologii a primatului. Acest regulament prevede ca documentele Sinodului să fie votate doar de cei 14 capi ai Bisericilor locale.
3. Introducerea practicilor străine Ortodoxiei.Căsătoria mixtă, adunările episcopale, rugăciuni pentru mediu etc.
Sunt anumite asigurări venite din partea unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum că “nimic din ceea ce este ortodox nu s-a schimbat”. Că sensul cuvântului Biserică (Eclessia), acordat celor din afara dreptei credinţe, are doar conţinut istoric şi nu eclesiologic. De asemenea mai poate fi amintită şi argumentarea unor teologi români că denumirea de” Biserică istorică” aplicată unor confesiuni creştine la Sinoade Ortodoxe anterioare (Enciclica Patriarhilor din 1848, Sinodul din 1484) nu implică şi o conotaţie eretică a formulării, deci nici în situaţia dată.

Asocierea însă cu erezia în acest caz,are după părerea noastră o altă subtilitate interpretativă. Nefiind născută “filozofia ecumenistă” în acele vremuri, n-a fost necesară impunerea unor precauţii în folosirea termenului de Biserică, de la sine “bisericile” din afara celei “Una, Sfantă, Sobornicească şi Apostolească Biserică” nu erau considerate ca fiind Biserica adevărată.
Conform evaluărilor făcute de renumiţi teologi contemporani, Sinodul din Kolimbari – Creta, prin votarea celui de al şaselea document caracterizat prin “neclaritaţi intenţionate”şi “contradicţii teologice”, “a consolidat instituţional ecumenismul, cea mai mare erezie eclesiologică şi cea mai riscantă poli-erezie care a apărut vreodată în istoria Bisericii. Ecumenismul datorită caracterului său sincretist …toceşte conştiinţa dogmatică a pliromei Bisericii si generează confuzie în jurul identităţii credinţei noastre. În mod viclean goleşte integritatea credinţei mântuitoare a Bisericii, cu consecinţe soteriologice grave, susţinând că toate credinţele religioase sunt soteriologic valabile …că toate credinţele eterodoxe şi ale celorlalte religii sunt căi care conduc la aceeaşi mântuire.” (Dimitrie Tselenghidis Scurtă evaluare a Sfântului şi Marelui Sinod din Creta)
Ecumenismul prin multiplele sale feţe reprezintă un pericol de neimaginat pentru viitorul Bisericii Ortodoxe. Hotărârile unui Sinod Panortodox trebuiesc făcute fără echivoc sau fisuri dogmatice. Precizarea reprezentanţiilor BOR “- Confesiuni creştine eterodoxe” în loc de ‘’Biserici’’ era termenul cel mai potrivit pentru demnitatea unui Sfânt si Mare Sinod al Ortodoxiei. Din nefericire propunerea a fost retrasă, deschizându-se astfel porţile întunecate ale ereziilor. Efectele se văd deja la scurt timp: botezul ortodocşilor de către catolici şi acceptarea unei formule ortodoxe pentru primatul papal. Totuşi nesemnarea acestor documente cretane de către 33 de arhierei ortodocşi ne mai dă o sperantă în soluţionarea corectă a acestor disoluţii de către toţi ierarhii, într-un viitor cât mai apropiat.

ÎNALTPREASFINŢIA VOASTRĂ

În faţa acestei situaţii dramatice nu putem sta indiferenţi, pentru că aceste hotărâri vizează viaţa noastră de zi cu zi, viaţa preoţilor şi a credincioşilor, viaţa poporului român. Cine poate garanta prezenţa Duhului Sfânt la slujbele noastre dacă am căzut în erezie? Ce se alege de poporul acesta dacă pierde pe aliatul său dintotdeauna, Duhul Sfânt care a ţinut “sufletul în trup şi carnea în oase”a acestui neam în cele două milenii?
Sunt consecinţe prea grave, Înaltpreasfinţia Voastră, ca rezolvarea acestei situaţii să se limiteze doar la organizarea unor conferinţe cu teologi năimiţi să răstălmăcească dogmele sau la anihilarea celor câţiva monahi și preoţi care au rupt tăcerea. Este nevoie mai mult ca oricând de mărturisire şi de curaj, aşa cum au avut Brâncovenii.
Este nevoie pentru Ortodoxia românească să fie salvată de ierarhii ei. Ce este mai uşor a zice ? “da, ecumenismul este erezie” sau “retragem iscălitura noastră până la o nouă decizie”. Vor fi cinstiţi de popor ca unii ce au apărat Ortodoxia şi L-au mărturisit pe Hristos, adevăraţi arhierei ai Bisericii Sale.
Vă conjurăm, Înaltpreasfinţia Voastră, să fiţi şi de această dată, ca în atâtea alte dăţi, alături de popor. Fiţi apărătorul Ortodoxiei şi al neamului românesc, fiţi eroul Banatului pe care îl păstoriți.

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU ÎN VECI. AMIN.

PREOT NICOLAE STRIZU – PAROHIA FOENI

(alături de 58 de alți semnatari)