Sursa – http://ortodoxos.ro/2017/10/11/despre-o-caterisire-anticipata/
Despre o caterisire …. anticipată
Citind articolul “Ieromonah Grigorie Sanda: Părtăşia (comuniunea) cu erezia (cu ereticii) şi alte explicaţii” am avut impresia că Nil Dorobanțu a înviat din morți ca să scrie articole pe site-ul Ortodoxinfo.ro. Autorul articolului (cât și păpușarul MSC care se află de fapt în spatele autorului) suferă de aceeași mândrie demonică, de aceeași părere de sine ca și înșelatul Nil Dorobanțu (cel cu împărtășania la cutiuță, prin curier etc).
Nu știu dacă este cazul să acordam timp de studiu acestor inovații și invenții nil-dorobanțiste, însă sunt convins ca acestă aberație cu “ce de-a treia stare” a produs multă sminteală. Dacă ierom. Grigorie ar fi fost un duhovnic iscusit și ar fi înțeles credința ortodoxă , atunci s-ar fi abținut să smintească oamenii publicând speculații precum și propria înțelegere a unor texte ce aparțin Sfântului Marcu Evghenicul. Singurul folos este cel al respectării ordinelor primite de la Silviu Chirilă combinată cu mândria de a arăta că este de ajuns să citești opera unui sfânt și ești numai bun să emani speculații/studii.
În câteva cuvinte iată în continuare inovația nil-dorobanțistă-mihai-silvio-chirilistă. Sfântul Marcu Evghenicul, în mod foarte clar, considera că părtășia la erezie este același lucru cu erezia. Fanul lui Nil Dorobanțu, pr Grigorie, consideră însă, că de fapt Sfântul Marcu se referă la o a 3-a stare ce se află între cugetarea ortodoxă și cugetarea eretică.
Evident, ca și Nil Dorobanțu, pr Grigorie, cu multă părere de sine, trage concluzia:
Iată că unii vor să “simplifice” lucrurile spunând că există numai Ortodoxie și erezie și că nu există părtaş la erezie, deși am adus în față atâtea texte în care avem acest termen de părtăşie folosit de Sfinţii Părinţi, constatăm că întocmai ca în textul de faţă există trei stări (nu căi):
- starea ortodoxicșilor, care sunt îngrădiți de orice erezie, nu au părtăşie (comuniune) cu ereticii sau erezia,
2. starea ereticilor, adică a celor ce primesc învăţătura eretică,
3. starea în care o parte din oameni (cler şi credincioşi) au cuget ortodox, dar nu reuşesc să se îngrădească de eretici, deci să întrerupă comuniunea (părtăşia cu aceştia).
Cu siguranţă că ultima categorie de oameni dacă nu se va îngrădi, nu va întrerupe părtăşia cu ereticii, va merge pe calea ereziei şi va moşteni osânda veşnică, iadul.
Ca și la Nil Dorobanțu, unde confuzia este pe primul loc în scrierile sale, parintele Grigorie se referă la niște stări care ulterior se transformă în niște categorii de oameni. Apoi pr Grigorie introduce subtil o erezie : o parte din oameni (cler şi credincioşi) au cuget ortodox, dar nu reuşesc să se îngrădească de eretici, deci să întrerupă comuniunea cu ereticii. Cum poți sa cugeți ortodox și în același timp sa fii în comuniune cu ereticii? Nu există așa ceva. Nu se poate să cugeți ortodox și să te rogi cu ereticii. „Nimeni nu poate sluji la doi domni, că sau pe unul va urî şi pe altul va iubi, sau de unul se va lipi şi pe altul va dispreţui” (Mt 6, 24).
Pe semne ca ierom. Grigorie a citit parțial Opera Sfântului Teodor Studitul pe care o citează in “studiul” sofist publicat pe Ortodoxinfo. Iată un citat care i-a scăpat pr. Grigorie:
Despre presbiterul care pare ortodox, dar mănâncă, precum ai spus, împreună cu un episcop neortodox. Dacă el va înceta asemenea petreceri şi va primi epitimia – oprirea din slujbă pentru un timp oarecare, ca să nu mai cadă într-un asemenea păcat – atunci se poate tămădui şi se poate întoarce la săvârşirea slujbelor. Dar dacă va fi nepăsător, atunci nici bogăţia nu-i poate sluji omului spre răscumpărare. Alături de aducerea darurilor, trebuie evitată şi împărtăşirea eretică şi alte lucruri păcătoase, ca să nu dăm binele, primind în schimb răul, ca să nu dăm lumină, primind întuneric.
Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are împărtăşire cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş. De ce zic de împărtăşire? Oricine are părtăşie cu ereticii în mâncare, în băutură, în prietenie, acela se face vinovat. Acestea sunt cuvintele lui Gură de Aur şi ale tuturor sfinţilor. Cum poate fi asta o lucrare împotriva voii şi nu de bună voie, ca omul să pară ortodox, dar între timp să aibă părtăşie cu erezia? Împotriva voii ea poate fi atunci când cineva deschide cu de-a sila gura ortodoxului şi îi dă împărtăşania eretică, precum făceau vechii eretici şi, după cum am aflat, o fac şi actualii luptători cu Hristos.
Să intri singur în comuniune cu ereticii este o lucrare de bună voie, iar dacă cineva a făcut-o din frică – asta fiind întrebarea ta – chiar şi atunci el nu are îndreptăţire. Căci spus este: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul” (Mt. 10:28), ci temeţi-vă de Dumnezeu, Care poate şi trupul şi sufletul să le arunce în gheena focului veşnic. Aţi auzit? Cu adevărat întreaga lume nu este vrednică de un suflet care se păzeşte şi de împărtăşirea eretică şi de toată răutatea. Iar cei ce se fac părtaşi la una şi la cealaltă sunt de-o potrivă cu iarba, lemnul şi paiele ce vor fi arse de încercarea focului Judecăţii, iar pe cei vinovaţi de aceasta îi va lăsa arzând, iar nu curăţindu-se, în veac. (Epistolă către fiul Thaleleu anul 816).
Deci chiar Sfântul Teodor Studitul se întreabă cum poate un ortodox să aibe părtașie cu erezia. Doar la Nil Dorobanțu & fanii este posibil asa ceva!
Am să mai dau un exemplu și promit să mă opresc, întrucât am zis la început că nu are sens să combat toate inovațiile pentru că este pierdere de timp.
Pr Grigorie mai dă următorul citat:
….Aşadar, fugiţi şi voi, fraţilor, de părtăşia cu cei lipsiţi de părtăşie bisericească şi de pomenirea celor nepomeniţi. Iată, eu Marcu păcătosul, vă spun că cel ce-l pomeneşte pe papă că arhiereu ortodox vinovat este că împlineşte tot latinismul chiar până la tăierea bărbii şi latino-cugetătorul va fi judecat împreună cu latinii şi ca un călcător al credinţei va fi socotit.” (Sfântul Marcu Evghenicul, Opere vol. I, Editura Pateres 2009, pag. 223) “.
Ei bine, voit sau nu, cu o pagină înainte, și anume la pag. 221, Sfântul Marcu spune: “Aflu că a fost hirotonit de latino-cugetători ca mitropolit al Atenei un oarecare cârciumăraș de-al Mitropolitului Monemvasiei care, petrecând acolo, liturghisește împreună cu latinii fără deosebire și hirotonește în chip nelegiuit pe câți și care îi află. Prin urmare, te rog pe sfinția ta ca, luând asupra-ți râvna cea pentru Dumnezeu, ca un om al lui Dumnezeu ce ești si prieten al adevărului și ucenic adevărat al Sfantului Isidor, să îndemni pe preoții lui Dumnezeu să fugă în toate chipurile de părtășia cu el și nici să liturghisească împreună cu el, nici să-l pomenească în vreun fel, nici arhiereu să-l socotească pe acesta, ci lup și tocmit, nici să liturghisească nicidecum în bisericile latinești, ca să nu vină asupra voastră mânia lui Dumnezeu care a venit asupra Constantinopolului din pricina nelegiuirilor întâmplate acolo 7” . Iar nota de subsol nr. 7 se zice : “În conștiinta Sfântului Marcu, Constantinopolul era decăzut pentru că a lepădat dreapta credință.”
Ceea ce trebuia demonstrat! Pentru Sfantul Marcu pedeapsa pentru lepadarea de credință, erezie și părtașie la erezie este aceeași. Dacă Dumnezeu trimite mânia Sa (pentru toate “stările”) la ce bun aceste “analize” pe text, despre o așa zisă a 3-a stare?
Care este folosul așa ziselor stări din moment ce “încasează” aceeași pedeapsă?
Sau poate există o altă explicație într-un viitor “studiu” și de fapt cei care se afla în a 3-a stare sunt “băieți buni”.
Oare această a 3-a stare se referă cumva la “starea” (arhi) episcopului Longhin care nu a întrerupt comuniunea cu mitropolitul eretic Onufrie?
Oare dacă mă duc la o liturghie unde preotul nepomenitor îl pomenește pe episcopul Longhin care la rândul lui pomenește un eretic sunt și eu în erezie?
Oare dacă mă spovedesc la un preot nepomenitor, dar care aduce inovații se cheamă că sunt în comuniune cu un eretic?
Dacă mă spovedesc la un preot care acceptă înșelările “clasice” (Nil Dorobanțu, Arsenie Boca,Veronica, Petrache, Oastea Domnului, etc) mă molipsesc și eu de înșelarile lui?
Ne poate răspunde pr Grigorie la aceste întrebări dacă tot s-a apucat să facă studii?
Am să mă opresc întrucât sunt lucruri mai bune de făcut decât demontarea fiecărei aberații de pe site-ul Ortodoxinfo.ro. “După roadele lor îi veți cunoaște” spune Sfântul Apostol Matei.
Creierul spălat cu scrierile Nil-Dorobanțiste își spune cuvântul!
Ultima întrebare: dacă ierom Grigorie tot se oferă să ne “tâlcuiască ” într-un stil propriu scrierile Sfinților Părinți, îi propun următorul studiu: oare caterisirea pe care “i-a acordat-o” episcopul Varsanufie poate fi considerată o caterisire anticipată pentru ereziile debitate în aceste zile ?
