Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Doamne, ce am făcut?… Și o poezie actuală mărturisitoare…

Gheronda, când omul moare simte imediat în ce stare se află?

Da, își dă seama și spune: ce am făcut? Însă nu este de nici un folos faptul că zice aceasta.

Așa cum un om beat, dacă își omoară, de exemplu, mama la beție, atunci râde, cântă, pentru că nu înțelege ce a făcut, însă de îndată ce se trezește din beție, plânge și jelește și spune: ce am făcut? la fel și cei care în această viață săvârșesc fapte necugetate sunt ca niște oameni beți, nu înșeleg ce fac, nu își simt vinovăția.

Însă atunci când ei vor muri, atunci beția dispare și ei își vin în fire. Se deschid ochii sufletului lor și își simt vinovăția, pentru că atunci când iese din trup, sufletul se mișcă, vede, înțelege ce se întâmplă cu el cu o rapiditate de nedescris.

Ce aștepți romane ?

(continuare la poezia ROMANIA ORTODONTĂ)

 

Ce aștepți romane

Ca să-ți vii în fire?

Neam ales, de frunte

Al Domnului mire.

 

Ai fost altădată

În cele vechi vremuri,

Iar astăzi, de frică,

Ca lașul tu tremuri.

 

Ți-ai uitat credința

Dreaptă, cea cu lauri,

Și-l primești pe Papă,

Scorpii și balauri?

 

Neglijezi a Domnului

Sfinte făgăduințe…

Și primești străinii

Cu rele credințe!

 

Nici vântul, nici ploaia,

Ce din ceruri toarnă

Și nici viitura

Deloc nu te-ntoarnă.

 

Ce-așteptați, voi preoți?

Nu vedeți că legea

E înlocuită

Cu fărădelegea?!

 

Ce taci, preot, IUDĂ,

Tu nu vezi pierzarea?

Răstignești pe Domnul…

Mare-i sîngerarea…

 

Pentru reaua slavă

Îți minți conștiința

Pentru-un pumn de galbeni,

Îți vânduși credința!

 

Ce-așteptați, voi preoți,

Nu e limpede

Că răul se-ntinde

Tare repede?

 

Adormiți de slava

Lumii compromise

Ce vă mai trezește

Din a voastre vise?

 

Nici trei ani în urmă

La răul sinod

N-ați luat aminte

SUNTEȚI CA NIMROD!

 

N-ați spus la popor

Că l-acel sobor

Pe-ale lui hârtii

Fost-au EREZII!

 

Iar acum primiți

Papi și papistași

Rătăciți ERETICI

Domnului VRĂJMAȘI!

 

Mânia divină

E APRINSĂ FOARTE

Chiar nu vă deșteaptă

Potopul de ape!?

 

UNDE DUCEȚI TURMA

CEA ÎNCREDINȚATĂ?

NU CUMVA ÎN GHEENA?

TREZIȚI-V-ODATĂ!!!!!

 

PS:

Noi iubim tot omul

AȘA SĂ SE ȘTIE!!!!

DARĂ ADEVĂRUL…

STĂ-N ORTODOXIE!!!!!

 

Cu durere pentru popor

și cu dragoste și îngrijorare pentru eretici,

pr. Andrei Cojoacă