Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Ego-ul și… campioana

„Zis-a Avva: Toată viața m-am luptat cu mine însumi, ca să mă salvez (scap) pe mine însumi de mine însumi.”

Și un bonus:

A fost întrebată Simona Halep, în urmă cu câteva luni, când părea că impulsivitatea proprie îi joacă feste în ceea ce privește performanța sportivă: „care este cel mai mare adversar, cel de dincolo sau cel de această parte a fileului?” A răspuns: „bună întrebare…” Probabil că este bună această întrebare, în contextul citatului de la început, a ne-o pune fiecare dintre noi…

Personal (familia pr. Ciprian) am trăit între aromânii din Veria vreme de 6 ani. Sunt oameni minunați, foarte credincioși, cu principii morale solide, foarte prigoniți de greci chiar și până azi. Preoteasa Ioana a alcătuit chiar o teză de doctorat în laografie și folclor – susținută în 2017 la Academia Română din București – despre tradițiile și modul de viață aromânesc actual.

Mulți dintre ei – din toată partea de nord a Greciei de azi (adevărata Macedonie, nu cea care se vehiculează azi și care normal se numește Scopje) au venit pentru o viață mai bună, mai ales în perioada interbelică, în România. Pe noi ne întrebau mereu dacă suntem originari din București sau mai ales din Constanța, căci spuneau că acolo au multe rude…

Stere Halep spunea într-un interviu că și-a educat copiii ca să dea în viață ceea ce pot ei mai bun, să nu se mulțumească cu jumătăți de măsură. Este foarte sănătos acest principiu de viață. Subscriem total la el, căci și noi îl iubim și aplicăm.

Mitropolitul de Kenia spunea că marii campioni-atleți africani (de cursă lungă) care iau medalii la campionatele mondiale sau la Jocurile Olimpice sunt majoritatea ortodocși și că au obiceiul să vină înainte de competiție să ia binecuvântare, iar adesea medaliile obținute le lasă ca dar la sfintele icoane, mărturisind că fără Hristos nu ar fi reușit să ajungă defel campioni.

Simona Halep își face mereu semnul Sfintei Cruci după obținerea unei victorii și trimite o sărutare către ceruri. Îi mulțumim pentru că prin felul de a fi arată valoarea caracterului creștin – cum spunea Sfântul Pavel – a juca după regulile jocului, ca să ia cununa – o felicităm pentru marea victorie obținută la Wimbledon și îi urăm o viață ortodoxă, plină de împliniri, spre mântuire, iar tinerilor români le propunem un asemenea model de campion, nu să alerge pe la concerte tip Untold, care sug la propriu viața din sufletele lor, lăsând în urmă epave umane.

Redacția