Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Ce îi mai lipsește mitropolitului Serafim de Pireu pentru a-și „întregi” mult-vestitul lui „cuget ortodox”? Doar slujirea cu papa, în rest le-a „bifat” pe toate!

Frumoasă poză, nu-i așa?

Să vedem ce se mai petrece în lumea cripto-ecumeniștilor lăudați de la pământ până la… iad:

Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2019/12/blog-post_296.html

Titlul articolului grec este: „Cuvintele și-au pierdut sensul lor (în sensul că una se spune și cu totul alta se face) – mitropolitul Serafim de Pireu a co-liturghisit cu mitropolitul Ioannis de Langada”

„Când mitropolitul Ioannis de Langada (eparhie aflată la periferia orașului Thesalonic – n.trad.) a deschis calea schismei în Biserica Greciei, co-litughisind cu nesaț cu schismaticii nehirotoniți, mitropolitul Serafim de Pireu scria: „… a se cere Bisericilor Ortodoxe autocefale recunoașterea lor (a schismaticilor) este cel puțin nebunesc.”

Cu altă ocazie „leul” din Pireu a scris: „… niciodată nu va fi acceptată propunerea Arhiepiscopului (Ieronim) referitoare la autocefalia necanonicei și inexistentei „biserici” care a fost creată în Ucraina.”

Cu altă ocazie tot el se întreba: „ne dăm noi seama sincer încurcătura sau impasul care vine asupra noastră? Suntem pregătiți să ne asumăm răspunderea în fața lui Dumnezeu, a veșniciei noastre (adică a răspunsului pe care îl vom primi de la Hristos la Judecată și potrivit căruia vom avea parte de veșnicia raiului sau a iadului – n.trad.) și a istoriei?”

De curând (la finalul lunii noiembrie) am aflat că mitropolitul Serafim de Pireu a semnat un comunicat comun cu alți trei mitropoliți referitor la întrunirea unui Sinod Panortodox, pentru a fi rezolvată: „…problemei arzătoare și complicată din punct de vedere canonic și eclesiologic a celor care au primit și a modului în care s-a acordat autocefalia ucraineană, neluând în seamă Biserica Ortodoxă Canonică din Ucraina și a „repunerii în treaptă”, cum nu se cădea, a schismaticilor caterisiți și anatematizați și nehirotoniți „clerici” ai noii „Biserici Autocefale a Ucrainei”, care constituie „piatră de poticnicre” și provoacă revoltă pliromei ortodoxe a Bisericilor Ortodoxe autocefale…”

Însă, după cum se pare, în final lucrurile „s-au aranjat” de la sine!

Să presupunem că acum nu mai este nevoie să aibă loc un Sinod Panortodox?

Pe pagina oficială de internet a mitropoliei de Pireu citim că Sfântul Spiridon, ocrotitorul orașului Pireu, a fost „cinstit” prin coliturghisirea la praznicului lui a trei episcopi: Ioannis de Langada (protosul), Theoklit de Ierissos și Serafim de Pireu.”

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu

Comentariul traducătorului:

a) slujbașii mitropolitului Serafim, atât de vocali în apărarea lui și în spațiul românesc, ce au de spus acum? Sau se transformă în struți?

b) câtă batjocură va mai ajunge la urechile și la ochii ortodocșilor despre asemenea „cugete ortodoxe”, care sunt neîngrădite de erezie și care nu au absolut nicio coloană vertebrală dogmatică ortodoxă?

c) mitropolitul de Pireu poate să îi urmeze liniștit în scaun și arhiepiscopului Ieronim, și patriarhului Bartolomeu, căci au în comun: lipsa fricii de Dumnezeu, ecumenismul și minciuna în sânge, fățărnicia în atitudine și trădarea în fapte.

Grecii au o vorbă care le-o spunem și noi fanilor ne-ortodoxiei de Pireu: να τον χαίρεσθε! (adică să vă bucurați de el, să vă trăiască etc)

Vai de biata Ortodoxie, ce neo-farisei înveșmântați în fățărnicia panereziei ecumeniste au ajuns să o „reprezinte” și să o… apere!