Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Da

<strong><em>Internetul poate fi folosit în bine, dar cu măsură şi cu mare atenţie ce promovăm prin el. Tehnica e bună, dar în măsura în care realizezi ceva bun. Dar dacă noi realizăm dezbinare şi pălăvrăgeală nu facem altceva decât să fim precum circarii şi  bufonii. Oferim oamenilor pâine şi circ</em></strong>

Notă: dacă administratoarea site-ului care publică articolul de mai sus nu ar fi publicat filmări de la înmormântarea pr. Antim, oferind circ (prin strigăte de îndrăciți) și tot circ (prin slujirea prohodirii de către preoți neîngrădiți de noua erezie visarionistă, pe care pr. Antim nu o accepta), atunci nu se producea atâta vâlvă de idolatrie, în loc să își vadă oamenii de rugăciune pentru cel adormit în Domnul, iar la înmormântare să lase telefonul mobil deoparte și să nu filmeze ceea ce a arătat o situație unică: ortodocșii rugându-se în chilii și dincolo de gard, cei neîngrădiți de visarioniști slujind prohodirea, iar ereticii visarioniști stând în mulțime (cam cum au stat „observatorii” papistași la sinodul din Creta), să lase impresia de „unitate.” Desigur, o „unitate” păzită de… Poliția Română.

Acolo nu a fost unitate, ci a fost tot ce puteați face mai rău pentru pr. Antim (iar ortodocșii îngrădiți de cei din curtea mănăstirii – stând cu durere dincolo de incinta acesteia – au făcut și ei ce au putut mai bun, dându-și cu brio examenul de îngrădire publică de erezia neo-visarionistă – cinste lor!!!).

Rușine să vă fie însă celorlalți! Așa că apucați-vă și faceți și ceva bun, adică îngrădiți-vă de eretici și vedeți-vă de rugăciune, faceți milostenie cu cei săraci în numele pr. Antim și tot ceea ce poate apropia mila Domnului, așa cum ne învață Ortodoxia.

Căci împotriva idolatriei și a părtășiei la erezie aici, prin acest umil glas, veți găsi – cât va îngădui Domnul – un zid de netrecut, indiferent ce veți face în dauna Ortodoxiei!

Așa să ne ajute tuturor Dumnezeu (Cel adevărat, desigur)!

Redacția