„Fără frângerea inimii este cu neputință ca cineva să se izbăvească de patimi. Iar inima nu ajunge la această frângere decât numai prin înfrânarea de la somn, de la hrană și de la desfătările trupești. Când prin frângerea inimii (prin umilință) sufletul se izbăvește de patimi și de amărăciunea păcatului, atunci el primește bucuria duhovnicească.”
(din scrisoarea Către Xenia,
în Patrologia Greacă (P.G.), vol. 151,
coloana 1076BC)