Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Din nou împreună, uniți întru slujirea lui Hristos…

CONFERINȚĂ GHERON SAVA LAVRIOTUL – NU EXISTĂ ORTODOXIE ÎN AFARA SFINTELOR CANOANE – 24 noiembrie 2018

Recomandăm:

CARTE de teologie ortodoxă: Uniți întru slujirea lui Hristos

Ziduri…

ZIDURI …ZIDURI …ZIDURI…

de Paraschiva Rădoi

 

În Casa  Sfântă-a Domnului Iisus

Nu mergem doar icoane să pupăm !

Ele-s ferestre către Cei de sus,

Fără Lumină …cui ne închinăm ?!?

 

Fără Hristos  – nu e Biserică !

Făr Adevăr – sunt ziduri …și atât !

N-ascund nicio lucrare tainică,

Nu ne mai apără de cel urât !

 

Biserica nu este doar de zid

Și nu în zid stă măreția ei !

Zidul poate să fie fratricid –

Creștinii să-i dezbine între ei !

 

Doar Adevăru-i stâlp și temelie ,

Doar EL sfințește locul,EL dă har !

EL poate, dintr-o casă, o chilie ,

Biserică să-Și facă, Sfânt Altar !

 

Căldura Duhului nu stă-n zidire

De lemn, de marmură ori de granit !

Duhul adie-n sfânta Lui cădire

Doar unde-i Adevărul proslăvit !

 

Neadevăru-a dus la înșelare !…

E o perdea de fum pe mintea noastră ,

E-un sedativ, pentru aceia care

Ne cer ca să dormim: „Nu-i treaba voastră !”

 

Îi leagănă minciuna,cătinel,

Pe-aceia care spun că „nu-i nimic”!

Le face vânt, încet, spre căzănel,

Să facă baie-n smoală, doar un pic (!?!)

 

Ne-a despărțit minciuna, ne-a-mpărțit,

Ne-a rupt și încă rupe dintre noi…

Vor da răspuns,cei care ne-au mințit,

În ziua Judecății de Apoi !

 

— Nu mai e timp, treziți-vă, creștini !

Frați ortodocși, nu vă mai dezbinați

Și nu lăsați mai mult să crească spini

Pe cărăruia care lega frați !

 

Noi toți avem același Dumnezeu:

Iisus Hristos, Cel mort și înviat !

EL ne-a rămas, în cer, Arhiereu,

Căci din Gadara fost-a alungat !

 

Deci, nu-i Biserică fără Hristos !

EL e LUMINĂ și-ADEVĂR, doar EL !

Iar dacă din Biserică L-au scos

Să facem sufletul biserică de-oțel !

 

20 noiembrie 2018

Puterea Crucii… la nivel înalt


Acest video are și subtitrare în engleză, deci nu necesită neapărat o traducere a subtitrării în limba greacă. Dacă cineva dorește să facă traducerea din limba engleză în limba română, are toată binecuvântarea și o poate trimite la adresa de e-mail de mai jos, urmând ca ea să fie adăugată articolului.

ciprioan@yahoo.com

Post cu mult folos duhovnicesc!

Actualizare (mulțumim traducătoarei pentru osteneală și profesionalism):

„Aș prefera să nu dezvolt în detaliu acest subiect. Cred că astfel de lucruri sunt sfinte pentru toată lumea. Credința fiecăruia nu trebuie să fie etalată, ea este în inima omului.
În ceea ce privește purtarea unei cruci, mai demult nu o purtam deloc, … mama mi-a dat-o odată când am vizitat Israelul.

Am fost acolo de două ori. Prima oară, la invitația oficială a ministrului afacerilor externe al țării respective. A doua oară am mers în Israel pentru că mi-a plăcut țara și am călătorit acolo cu familia mea ca turist.

Deci mama mi-a dat crucea ca să o ating de mormântul Domnului și să o port ca  binecuvântare. Am făcut așa și acum este mereu cu mine.

De altfel, a existat o poveste, după care am decis  să o am întotdeauna la piept; în Dacha aproape de Sankt Petersburg, a fost un incendiu, s-a întâmplat din cauza faptului că ceva nu a funcționat bine în saună.

Înainte de a intra în saună, am scos crucea, iar apoi cu prietenul meu am ieșit afară în grabă, deoarece s-a întâmplat totul în mod neașteptat.

Prețuiam crucea aceea foarte mult, a fost crucea mamei mele și focul a fost cu adevărat puternic. Așa că m-am gândit că poate aș mai putea găsi măcar niște rămășițe din acea cruce, era o cruce din aluminiu, era foarte simplă.

Am fost total surprins când unul dintre muncitori, scotocind prin cenușă, a găsit crucea intactă, deși casa se prăbușise, a fost o surpriză, o revelație, și, prin urmare, de atunci  o port întotdeauna cu mine.”

…Cât o mie de cuvinte…

Preluat de pe un site grecesc (notă: în limba greacă „;” este semnul întrebării – ?):

Problema epocii noastre:

Arvuna Duhului Sfânt și mărturisirea credinței adevărate în Hristos

http://romanortodox.info/arvuna-duhului-sfant-si-marturisirea-credintei-adevarate-in-hristos-cuvant-de-invatatura-al-pr-ciprian-ioan-staicu-la-un-hram-ortodox-noiembrie-2018/

Câteva gânduri la Evanghelia de azi:

– pilda samarineanului milostiv este esența Evangheliei;

– cei doi – preotul Vechiului Legământ și levitul, „teologul” Legii – nu au vrut să se expună, să se mânjească cu sânge, ajutând pe aproapele rănit, nu cumva să fie acuzați că ei i-au făcut rău;

rănile celui căzut între tâlhari sunt consecința „coborârii”, adică a decăderii de la Ierusalim – comuniunea cu Dumnezeu, la Ierihon – comuniunea cu satana sau subjugarea față de acesta, prin păcat, compromis, letargie, împietrirea inimii, fățărnicie, erezie, trădare etc; oricine deschide televizorul și se uită la programele televiziunilor românești care și-au pus de curând, în București, statui cu dracul în fața sediului săvârșesc un act de închinare satanică urmărind programele lor, indiferent de conținutul acestora, iar efectele vor fi reale, vizibile și de nedorit;

Biserica este Una, nu sunt mai multe; slujitorii adevărați ai Bisericii sunt cei care nu tâlhăresc pe nimeni, așa cum se întâmplă astăzi aproape peste tot. Biserica este o instituție dumnezeiască-omenească, nu omenească și comercială;

– Hristos promite că va veni și va „achita” tot, așadar și panerezia ecumenismului își va lua plata ei, atât pe pământ, cât și în veșnicie; cei care s-au rebotezat (adepții lui Miron, membri acum ai bisericii ortodoxe după sfânta tradiție – culmea, aceștia ignora, prin neștiință și lipsa lecturii, învățăturile Tradiției patristice) sunt schismatici și hulitori ai Sfintelor Taine, însușirea lor fundamentală fiind fanatismul și delirul religios;

Învățături pentru actualitatea pe care o trăim:

1. Samarineanul Hristos este alături de noi, în mărturisirea dreptei credințe și opoziția față de tăvălugul ecumenist.

2. Să nu atacăm pe aproapele nostru, să nu facem parte dintre tâlhari, dar nici să nu îl lăsăm în drum, ascunzându-ne în spatele autosuficienței.

3. Preoția este foc, nu doar pangar.

4. Hristos a pus untdelemn – care alină durerea, și vin – care ustură, dezinfectează, contribuie la procesul de curățare și vindecare. Cuvântul preoților ortodocși – împreună cu arhiereii ortodocși care s-au îngrădit real de inepțiile eretice aprobate în Creta (2016) – trebuie să fie fără niciun compromis, fără teamă, căci Judecata bate la uși, nu mai este vreme de amânare, nici pentru cei care vor să se ascundă în spatele propriilor lor sutane.

5. „Ce să fac să mă mântuiesc”? Să trăiesc în Ortodoxie, să trăiesc ortodox, să mă rog ortodox, să cuget ortodox, să „nu mai trăiesc eu, ci Hristos să trăiască în mine” (conform Galateni 2, 20)

6. Citiți cum a scos din iad Sfântul Paisie cel Mare un suflet și cum Hristos a făcut o „repetiție generală” a Judecății din urmă, ca să mântuiască un suflet pentru care s-a rugat un om sfânt, pe care „l-a durut inima” pentru un om păcătos și nepocăit, pe care niciodată însă nu îl cunoscuse personal.

7. Să dăm slavă lui Dumnezeu că nu trăim în întunecimea ereziei! Și să nu ținem pentru noi această comoară, ci să dăm o mână de ajutor aproapelui căzut între tâlharii ecumeniști!

Slavă, mulțumire și închinare înaintea lui Dumnezeu pentru toată dragostea Lui!

pr. Ciprian