Am primit pe mail, de la un iubitor de Hristos, căruia îi mulțumim:
Oamenii străzii, drama de lângă noi – reflecții la trecerea în noul an civil
În aceste zile, de frumoase sărbători creștine, care ne apropie de cumpăna anilor, ne bucurăm de sănătate, de pace, de minunate priveliști ale creației dumnezeiești, de rânduiala meselor împreună cu familia și cu obștea noastră ortodoxă ș.a.
Dar, de multe ori, uitam faptul că lângă noi atâția semeni sunt în mare suferință, lipsindu-le un adăpost unde să se ferească de frig, o masa la care să fie primiți sau un mic pachețel de alimente și un bănuț sau numai o vorba buna, care sa le aline sacul de necazuri ale unei vieți aparent eșuate.
Ei ne apar asemenea lui Iov, purtând o cruce și o suferință prin care întrezărim o mare șansă de mântuire a sufletului lor, dar și a celor apropiați. Așa cum spunea vrednicul de pomenire părinte Arsenie Papacioc (citez din memorie): nu noi le facem un dar, ci ei (săracii) ni-l fac, ei ne sunt dați pentru mântuirea noastră.
Cu atât mai mult ne doare un fapt precum cel petrecut în aceste zile în orașul în care locuiesc, Piatra Neamț, unde pubelele vechi, deschise, sunt înlocuite cu pubele ermetice. Pare un fapt minor, dar prin acesta marginalizaților lumii noastre le este luată ultima șansă de a-și câștiga traiul cu cele găsite: cartoane, lemne sau alimente.
Dacă ne uităm la frații noștri greci cum au întâmpinat criza din anul 2008, vedem că aceștia au asigurat celor sărăciți adăposturi și mese gratuite, farmacii și spitale gratuite, susținute de voluntari și de contribuții familiale, și au fost și alte inițiative locale și individuale.
Când privim la frații noștri săraci, ei fiind răniți în primul rând în demnitatea lor de oameni, să ne amintim că ei sunt aproapele nostru și chipul lui Hristos, pentru care ne va întreba la Judecată, după cuvântul biblic din Evanghelia după Matei, capitolul 25. Dacă pe fratele nostru l-am hrănit, l-am vizitat în bolniță sau în temniță… lui Hristos I-am făcut acestea…
Ar trebui să fim comunități active, cu inițiativă, cu hotărâre, cu demnitate și cu curaj, esențe ale caracterului ortodocșilor trăitori pe plaiurile românești, elite adevărate care să chivernisească lumea, nu comportamente de zombie al deșeurilor mediatice; să avem tineri uniți în adevăr și în compasiune, nu divizați, întrucât nu există culoare politică sau înșelare în modelele de viețuire ale Sfinților Părinți, în însăși fapta samarineanului milostiv.
Ortodocșii, chiar dacă nu așteaptă vreo răsplată pentru fapta bună, aceasta va veni, întrucât Hristos răsplătește orice pas și lacrimă făcută pe calea credinței și a iubirii adevărate.
Pozele de mai sus, făcute în municipiul Piatra Neamț, ne arată cum oamenii străzii (mă întreb cum putem să admitem expresiile oameni ai străzii și câini comunitari, când adevărul exprimării este tocmai invers, oamenii ar trebui să fie în grija comunității și câinii ai străzii?) își câștigă traiul colectând în mod civilizat din pubelele de model vechi: cartoane și alte materiale refolosibile, dar și alimentele aruncate de alții, pentru a putea supraviețui (cei ce le găsesc, nu cei ce le aruncă…).
Noile sisteme ermetice, despre care lumea spune ca vor fi „îmbunătățite și cu cameră de supraveghere video (sau cu card de acces – Doamne ferește!) vor priva pe oamenii abandonați de alimentele zilnice și împreună cu afișele unor asociații care instigă la ura de aproapele nevoiaș și încurajează denunțarea cerșetoriei, credem noi că vor duce la evacuarea oamenilor fără adăpost din centrele urbane, viata acestor suferinzi rămânând la mila Domnului. Iar ei sunt cu sutele, inclusiv familii și copii, în fiecare oraș din lumea noastră… ortodoxă.
Nădăjduim ca noul an civil să ne aducă mai multă milă și iubire de aproapele! Doamne ajuta!
Un an nou fericit, împreună cu Hristos, cu Maica Domnului și cu Sfinții!
La multi ani!
Mihai,
Piatra Neamt
