Traducere și sinteză:
Redacția
Roadele schizofreniei ecumeniste: „masca este element de rugăciune, de solidaritate și de unire cu Hristos…”
https://www.facebook.com/119837518055440/videos/382434779501486/
Am primit pe mail de la un fiu duhovnicesc din diaspora românească acest link. Este un interviu al pr. Marius Ciprian Pop la sediul Ziarului 21.
Subiectul este noua mască, inventată de acest preot, care are însemne creștine pe ea. Și o oferă gratuit, într-o campanie națională de luptă contra covid-ului.
Comentariul meu:
1. Ca orice eretic, amestecă adevărul cu minciuna. Să despărțim nițel apele: vorbește despre Sf. Ciprian și de Sf. Cruce drept armă a creștinului. Bine zice. Vorbește despre Sf. Macarie cel Mare și de faptul că nu a acceptat să fie numit eretic, cu toate că a acceptat cu smerenie și cu lacrimi numirile de hoț, mândru și mincinos. Bun și aici.
2. Însă, ca orice cântăreț de muzică populară cu experiență de mulți ani, trebuie ca totul să aibă rimă, chiar dacă aceasta înseamnă călcarea preoției în picioare. Cum? În primul rând spune că Sfântul Macarie cel Mare nu a acceptat acuzația de eretic pentru că: „eu numai pe Hristos îl am în inimă.” Mai exact, „versurile” sunt altele, părinte cântăreț: Sfântul Macarie a spus că a fi eretic înseamnă că erezia îl desparte de Hristos. Cum asta? Păi erezia este o învățătură într-un alt hristos, nu Cel real. Pe acest așa-zis hristos îl slujește pr. Marius Ciprian Pop (cum a fost și cazul pedofilului caterisit Pomohaci), un hristos care ne dă puterea lui, crucea, dar ea trebuie neapărat să fie cusută pe mască pentru a avea efectul mântuitor.
3. „Decât să înjuri, mai bine te rogi…” – spune folcloristul de mai sus. Bine zis. Dar modul în care el „se roagă” cu masca pe chip este mai abitir decât o hulă, pentru că Hristos Cel adevărat este Stăpânul universului, iar invocarea numelui Lui sfințește tot și alungă toți dracii. Desigur, când faci aceasta cu credință. Iar dacă toți dracii fug, rămâne de căruță bietul covidel? Adică Hristos îți sfințește întreaga viață, dar de covidel te apără masca cu numele lui Hristos? Grea hulă!
4. Normal că la români, dacă e campanie națională și mai e și gratis, se va umple țara de „rugători” mascați în numele hristosului lui popa Marius Ciprian Pop. Eu, care port același nume, îi transmit că a ajuns mai prejos decât vrăjitorul Ciprian în perioada de slujire demonică a aceluia. De ce? Pentru că încearcă cu zâmbetul pe buze să îi convingă pe oameni că este bine și binecuvântat de Dumnezeu a purta mască.
5. Amintește și de „managerul” lui, de „colegii din MAI”, deci probabil este preot la vreo unitate militară sau are trei joburi: rapsod popular, popă ecumenist și agent MAI. Asta el o știe, nădăjduim că îi este suficient pentru pâinea de pe masă. Apropo, dacă masca lui are însemne hristice pe ea, poate nici nu mai mănâncă la masă cu familia, ci îl hrănește masca, în numele lui hristos… (cu h mic).
6. În concluzie: pentru cine poartă toată ziua mască, spun medicii epidemiologi și microbiologi, nu emisiunea Tezaur folcloric, zona dintre mască și nas și gură (în 99% din cazuri, căci oamenii nu cumpără măști zilnic, ci le poartă tot pe aceleași, iar 96% dintre ele s-au dovedit a fi literalmente cârpe) este așa de plină de microbi încât diferența dintre această zonă și spațiul dintre poponeața unui bebeluș și preacinstitul lui pampers cald și plin este ZERO. Așa că, părinte Ciprian, nu mai invitați oamenii la coprolatrie (adică la adorarea și îngurgitarea fecalelor – căci viruși asta sunt, excremente microscopice) sau, dacă o faceți, nu o mai puneți în refrenul „Hristos și credința în El”, că ați distonat de la partitura originală și sunteți fals. V-o spune un om de muzică, nu un necunoscător.
pr. Ciprian Staicu
Notă: nu spuneam în urmă cu câteva luni că va apare și „teologia” care va susține masca și covid-ul? Lasă, că vine și vaccinul și antihristul și orice, tu faci cruce peste ele și, în ritmurile muzicii lui Marius Ciprian Pop, te „sfințești…”!
„Noaptea minții naște monștri!”
Carpații sunt îmbrățișarea milenară de piatră a fraților români
Te culci pe 1 decembrie și te trezești pe 2 decembrie… Ești tot la fel?
În loc de „La mulți ani” trimis de la unul pe altul, fără o inimă care bate românește:
Un popor căruia nu îi pasă. Nimic nou, nu?
https://www.activenews.ro/stiri/IPS-Teodosie-la-finalul-Liturghiei-de-Sfantul-Andrei-Nu-ne-inspaimantam-de-nici-o-amenintare-Lucrurile-lui-Dumnezeu-noi-le-impartasim-mai-departe.-Biserica-nu-va-minte-niciodata-si-noi-slujitorii-ei-suntem-cei-care-marturisim-Adevarul-163915
Foarte adevărat tot ce a spus ÎPS sa, Teodosie al Tomisului, cu excepția esențialului: cei care mărturisesc adevărul și care sunt fiii sănătoși ai Bisericii sunt ortodocșii, adică cei îngrădiți de erezie.
Nu este elocvent că la o chemare atât de călduroasă la acest pelerinaj – alături de sprijinul măcar tacit al Patriarhiei Române – s-au adunat din toată țara, deci nu numai dintr-o localitate (Ioan Corvin), care are peste 1.000 de locuitori, doar 400 de oameni în total?
Să fim onești cu noi înșine: au ajuns ecumeniștii „iubitori de Sfinți” să fie mai puțini decât ortodocșii îngrădiți de panerezia ecumenistă.Și aici este o rânduială dumnezeiască, pentru că astfel Hristos le închide ereticilor nepocăiți în nas ușile bisericilor, lăsându-i cu idolul televizor și cu masca făcătoare de minuni.
(noul tip de ierarh, desigur ÎPS Teodosie al Tomisului nu se încadrează în niciun fel, cinste lui pentru aceasta, pentru că nu poartă mască și nu se lasă purtat de hotărârile anticreștine a statului; pe imagine scrie în limba greacă astfel:
„Cu frică de coronavirus… nu vă apropiați”)
Dar teatrul continuă, cu măști și restricții, pentru că la vârf politicienii și mulți dintre ierarhii B.O.R. sunt – din păcate (și e mare păcat) uniți de același ideal: apartenența la masonerie. Așa că va fi pentru poporul plecat în mini-vacanța de 1 decembrie din ce în ce mai greu, cu vaccinul care îl va decima, după ce l-a surpat, fizic și psihic, cârpa numită „mască” de chiar unul dintre preoții arhiepiscopiei Tomisului.
Iată în minunatul oraș Patras (Grecia) – locul de martiriu al Sfântului Apostol Andrei, unde este păstrat capul acestuia și crucea în formă de X pe care a fost răstignit – cum stă catedrala închisă, iar slujbe nu se fac, oamenii stau în case, poliția e… la post (chiar și în post). Trăim – fără să ne dăm seama – în antecamera momentului înscăunării antihristului.
Iar faptul că M.A.I. românesc s-a lăudat că la peștera Sfântului Andrei s-au respectat regulile – chiar dacă vor trimite apoi sute de amenzi prin poștă – iar ÎPS Teodosie a fost vădit mișcat de victoria aparentă în fața statului antihristic, ceea ce îl va repune pe Înaltpreasfinția sa pe calea Bisericii, care este „stâlpul și temelia Adevărului” (I Timotei 3, 15) este mărturisirea adevărului, nu închinarea la ecumenism, care este trădare de Hristos și supunere față de mamona sincretismului inter-religios mondial.
pr. Ciprian Staicu
Cauza și efectele…
Mai întâi Ortodoxie și apoi alte… drepturi
O greșeală binecuvântată sau utopică?
A apărut azi pe site-ul treloghiannis un video, care de fapt este de la finele lunii martie a anului 2020, care poartă titlul: „Înfruntând pandemia în România.” Din păcate, este vorba nu de țara noastră, ci de Ucraina.
La noi acum se duc lupte intense pentru pelerinajul de Sfântul Andrei de praznicul lui. Diferența majoră este că la noi, dacă se va realiza acest deziderat și vor putea trece credincioșii de filtrele de poliție și de jandarmi, în drum spre peștera Sfântului Andrei din județul Constanța, tot rămâne o problemă majoră: cei care se roagă acolo nu sunt îngrădiți de erezie, deci nu urmează credința Sfântului Apostol Andrei. Dar, știm cum este românul, se mulțumește și cu roșcove… decât nimic. Iar „a mărturisi” o face cu masca pe față, distanțat social și alte bazaconii contemporane.
Pe de altă parte, în Serbia a murit patriarhul ecumenist Irineu, precum și vlădica ortodox Artemie. Ereticul Chirilă a și sărit în sus, de fapt cam atâta știe el din teologia ortodoxă și din realitatea contemporană a Ortodoxiei, visând dulce la o Serbie unită antiecumenistă. Dacă ar știi și vreo limbă utilă în aflarea realității sârbești, ar afla că în alegerea noului patriarh locul cel mai privilegiat îl are mitropolitul Irineu Bulovici, care în trecut a primit inel în deget de la papa, după alegerea lui ca episcop.
Dar la sârbi este ceva frumos: se aleg trei candidați de către Sinod, iar apoi cel mai bătrân stareț dintre stareții mănăstirilor sârbești alege din trei plicuri, fiecare cu numele unui candidat. Adică se merge pe tragerea la sorți specifică apostolică.
Să dea Domnul două lucruri:
a) să schimbe macazul Biserica Serbiei și să se întoarcă la Ortodoxie;
b) horepiscopii hirotoniți de vlădica Artemie să nu își aleagă un succesor eparhiot al acestuia, nici să formeze sinod, nici să hirotonească ei pe alți episcopi, căci atunci cad în schismă.
Oricum, noi nu ne căutăm episcopi pe aiurea, nu am făcut-o nici în trecut, nici acum și cu siguranță nici de aici încolo, ci facem misiune ortodoxă, pentru îngrădirea episcopilor români de ecumenism.
Oricâte aluzii ar face ereticul Chirilă, tot necitit rămâne în cele ale Ortodoxiei. Îi recomand cartea „Învățătura Sinoadelor Ecumenice despre întinarea prin erezie…” Este bazată pe sumedenie de izvoare patristice, așa că o poate folosi ca sursă bibliografică de încredere și la definitivarea masterului și a doctoratului în teologie, după ce își umple mapa de prezentare cu destule procese, penale sau civile, contra tuturor, scandal să fie, că dă bine la publicul neștiutor… Noi nu ne temem!
Noi rămânem fii ai Bisericii Ortodoxe Române și nădăjduim ca și dintre ierarhii noștri să se îngrădească de erezie – vlădica Teodosie este pe drumul cel bun al mărturisirii și al împotrivirii față de statul antihristic – dar lupta noastră este pentru puritatea credinței.
Alaltăieri vopseam niște scânduri cu un fiu duhovnicesc. Iar el m-a întrebat: „acum, că a murit vlădica Artemie, mai sunt episcopi ortodocși în lume? Mai este vreunul?”
Eu i-am răspuns: „treaba noastră este să vopsim frumos ce avem aici de făcut, ca să ocrotim lemnul de intemperiile iernii, iar apoi să ne vedem iar de misiunea noastră ca ortodocși îngrădiți de eretici, iar treaba episcopilor este să fie ortodocși și mărturisitori. Fiecare vom da seama de păcatele noastre. Dumnezeu să ne lumineze pe toți, ca să ne mântuim.”
pr. Ciprian Staicu
Notă: desigur, am folosit exemplul cu vopsitul, pentru că mă aștept la remarci genul: „cine umblă cu cioara vopsită…” Așa că răspunsul îl ofer de acum prin trimitere la articolul de mai jos (noi am suferit ceva până acum pentru dreapta credință, în vreme ce alții doar hămăie la lună, în orice fază ar fi aceasta, biata de ea):
