Luna ianuarie, ziua a 16-a
Întru această zi, cuvânt despre un călugăr ce s-a lepădat de Hristos, dar apoi, iar l-a mântuit pe el Dumnezeu
Un frate se lupta mult cu păcatul desfrânării. Iar, întâmplându-i-se lui a trece pe lângă un sat din Egipt și văzând o fată de slujitor la idoli, a poftit-o pe ea și a zis tatălui ei: „Dă-mi-o mie pe ea, să-mi fie soție”.
Iar el i-a zis: „Nu pot să ți-o dau, până nu voi întreba pe dumnezeul meu.” Deci a zis demonului: „Iată, un călugăr cere pe fiica mea, să i-o dau lui?” Iar demonul, răspunzând, i-a zis: „De se va lepăda de Hristosul lui și de Botez și de făgăduința călugărească, să i-o dai.”
Iar călugărul de toate s-a lepădat. Și îndată a văzut el, ca un porumbel ieșind din gura lui și zburând la cer. Iar slujitorul la idoli mergând la demon, i-a spus ca, iată, s-a lepădat.
Atunci diavolul i-a zis: „Să nu-i dai lui pe fiica ta de soție, că Dumnezeul lui nu s-a depărtat de la dânsul, ci încă îi ajută lui.” Și venind el la călugăr, i-a spus: „Nu pot să ți-o dau pe ea, că Dumnezeul tău încă îți ajută ție și nu S-a depărtat de la tine.”
Și, acestea auzindu-le, fratele a cugetat întru sine: „Dacă eu, ticălosul, chiar lepădându-mă de Dânsul și de Botez și de făgăduința călugărească, Bunul Dumnezeu tot îmi ajută mie, cât de mare este darul pe care mi l-a dat mie Dumnezeu.”
Și asa, și-a venit întru sine și, abătându-se de acolo, s-a dus în pustie. Și a mărturisit păcatul lui la un stareț mare, iar starețul i-a zis lui: „Să șezi cu mine în peșteră și să postești trei săptămâni, mâncând numai la doua zile, iar eu voi ruga pe Dumnezeu pentru tine.”
Și mâhnindu-se starețul pentru acest frate, s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: „Rogu-mă Ție, Doamne, dăruiește-mi mie sufletul acesta și primește pocăința lui…” Și l-a ascultat Dumnezeu pe el.
Apoi, sfârșindu-se prima săptămână, a venit starețul la frate și l-a întrebat, zicând: „Oare văzut-ai ceva?” Și, răspunzând, fratele a zis: „Adevărat, am văzut un porumbel, zburând sus la înălțimea cerului și deasupra capului meu stând”. Iar starețul i-a zis lui: „Să crezi, luând aminte la tine însuți, și să te rogi lui Dumnezeu întotdeauna.”
Iar după a doua săptămână, a venit starețul la fratele iarăși și l-a întrebat pe el: „Oare văzut-ai ceva?” Iar el a zis: „Am văzut un porumbel zburând pe lângă capul meu.” Și i-a poruncit starețul zicându-i: „Priveghează cu mintea și te roagă!”
După aceea iarăși a venit, sfârșindu-se săptămâna a treia, și l-a întrebat pe el: „Ce lucru ai văzut?” Iar el a zis: „Am văzut porumbelul că a zburat și a stat deasupra capului meu și am întins mâna ca să-l prind pe el, iar el, repezindu-se, a intrat în gura mea.”
Apoi, a lăudat starețul pe Dumnezeu și a zis: „Iată, a primit Domnul pocăința ta, de acum să iei aminte la tine.”
Iar fratele a zis: „Iată, de acum, împreună cu tine voi rămâne, părinte, până ce voi muri.”
Dumnezeului nostru slavă!
