Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Ecumeniștii eretici, care vorbesc mereu despre „unire”, „nu s-au unit ei înșiși cu Duhul Sfânt și nu au simțit nevoia să se unească cu El…”

+Gheronda Isaac (Attala) Athonitul din Liban, biograful Sfântului Paisie Aghioritul!

Gheronda i-a spus odată unui pelerin: „în trecut vorbeau chiar și în piață și în cafenele despre adevărurile dogmatice (adică lumea era interesată permanent de mântuire – n.trad.). Acum teologia a devenit o chestiune universitară și nu mai este considerată o stare de trăire. Ea este hrănită de dorința de a domina prin cuvânt, în vreme ce ea ar trebui să fie hrănită din trăirea în Cuvântul-Hristos.

Cel mai mare rău pentru omul contemporan este că în societate are parte de atâtea provocări și încercări încât îi rămâne foarte puțin timp pentru a se gândi la Dumnezeu. Cei care s-au afierosit încercării de unire a „bisericilor” nu s-au unit ei înșiși cu Duhul Sfânt sau nu au simțit nevoia unirii cu El.”

Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2019/06/blog-post_87.html

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu