Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Episodul 99: Zis-a Avva…

„Există și avort duhovnicesc, adică uciderea Logosului înlăuntrul nostru de către mintea noastră cea egoistă și trupească…”

Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici spunea:

„Oamenii care nu pot să își stăpânească inima (adică poftele), cu atât mai puțin pot să își stăpânească limba (gura).

Oamenii care nu pot să își pună viața lor în rânduială, cu atât mai puțin pot să pună rânduială într-un stat (o țară).

Oamenii care nu pot să îi primească pe alții în inima lor, cu atât mai puțin pot să se vadă pe sine ca făcând parte din lume (ca fiind în rând cu ceilalți oameni).

Oamenii care nu pot să participe la durerea unui alt om, cu atât mai puțin pot să participe la bucuria lui.

Ține toate lucrurile la distanța potrivită de tine, numai sufletul tău apropie-l cât mai mult de Dumnezeu.

Dacă verși apă în foc, nu vei avea nici apă, nici foc.

Dacă dorești cele străine (ce nu este al tău), vei urî ceea ce ai deja și le vei pierde pe ambele (adică și ce ai și ce nu ai).

Dacă te apropii de slujnica (sau de colega de serviciu) ta la fel de mult ca de soția ta, nu vei mai avea nici slujnică (sau colegă), nici soție.

Dacă bei adesea în sănătatea altuia, ți-o vei pierde pe a ta.

Dacă numeri sau ții socoteala banilor altuia fără încetare, vei avea din ce în ce mai puțini bani ai tăi.

Dacă fără oprire numeri sau ții cont de păcatele altuia, ale tale se vor înmulți!

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu

În loc de încheiere:

„Singura zi în care nu am greșit este… cea de mâine.”

Și un îndemn sfânt:

„Odată, fiind în pelerinaj în Sfântul Munte Athos, am ajuns și la Katunakia. Acolo era un om care ajunsese la o mare măsură de sfințenie. Semăna mai mult cu un înger decât cu un om. Chipul lui strălucea de harul lui Dumnezeu.

În călătoria mea aceasta spre Katunakia am avut împreună cu mine pe doi profesori de teologie și pe un student la Politehnică. Am ajuns la Gheronda după un urcuș greu. Ne-a primit cu o bucurie nesfârșită și cu dragoste.

Mă bucur tare mult, a spus el. Un preot a venit la chilia mea.

Ne-am așezat, iar unul dintre profesori l-a întrebat:

Gheronda (Părinte), puteți să ne spuneți ceva despre mireasma Duhului Sfânt?

Gheronda a devenit foarte serios și a întrebat:

Ce vrei să spui?

Gheronda, Sfintele Moaște și sfintele icoane nu răspândesc o anumită mireasmă?

Aaa…, a spus Gheronda și în timp ce se gândea ce să răspundă, și-a plecat capul și tăcerea s-a așternut peste tot locul acela.

Apoi o mireasmă a umplut tot acel loc. Mi-am ridicat privirea și i-am văzut pe ceilalți trei cu ochii plini de lacrimi, că se uitau la mine. Gheronda a rămas cu capul plecat. O dulceață ne-a umplut inimile, o stare care amintea de cuvintele Scripturii: ceea ce la inima omului nu s-a suit, după cum spune Sfântul Apostol Pavel.

Gheronda și-a ridicat capul, ca un copil rușinos, și ne-a spus:

Să mă iertați, nu știam cum să vă spun și I-am cerut lui Dumnezeu să vă arate (ce anume este mireasma Duhului Sfânt – n.trad.).”

Ieromonahul Luca Grigoriatul