Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Ce ar crede mama despre asta?

„Într-o cursă de atletism, alegătorul Abel Mutai reprezentând Kenya, se afla la doar câțiva metri de linia de sosire, dar a fost confuz din cauza semnalizărilor sportive și a încetat să mai alerge, crezând că a finalizat cursa și a trecut linia de sosire.

Sportivul spaniol Ivan Fernandez era chiar în spatele lui și dându-și seama ce se întâmplă, a început să strige la kenyan pentru ca acesta din urmă să continue să alerge înspre finish.

Dar Mutai nu știa spaniolă și nu înțelegea. Apoi spaniolul l-a împins din spate, la propriu, la victorie.

Un jurnalist l-a întrebat pe Ivan după cursă: „De ce ai făcut asta?”
Ivan a răspuns: „Visul meu este că într-o zi putem avea o altfel de viață în comunitate”.

Jurnalistul a insistat: „Dar de ce l-ai lăsat pe kenyan să câștige?”

Ivan a răspuns: „Nu l-am lăsat să câștige, avea să câștige”.

Jurnalistul a insistat din nou: „Dar ai fi putut câștiga!”

Ivan s-a uitat la el și i-a răspuns: „Dar care ar fi fost meritul victoriei mele? Care ar fi onoarea acelei medalii? Ce ar crede mama mea despre asta?”

Valorile sunt transmise din generație în generație.

Ce valori ne învățăm copiii? Să nu-i învățăm pe copiii noștri căile și mijloacele greșite de a câștiga.”

Sursa – https://www.facebook.com/ZambestevietiibyDaniela/posts/694121194466025/