„Degeaba le-am avea pe toate:inteligența, cultura, istețimea, supra-cultura, doctoratele, supra doctoratele, dacă suntem răi, haini, mojici și vulgari, proști și nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei și inteligența, și erudiția, și supra-doctoratele, și toate congresele internaționale la care luăm parte, și toate bursele pentru studii pe care le câștigăm prin concursuri severe.
Nimic nu poate înlocui și suplini nițică bunătate sufletească, nițică bunăvoință, înțelegere, nițică susținută bună-cuviință.
Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă și rafinată, este un atribut de bază al ființei omenești și totodată un atribut al culturii.
Știm că de-am vorbi toate limbile și toate dialectele pământului… și de am fi tobă de carte și de erudiție, și de am cunoaște întrebuințarea tuturor termenilor specifici tuturor științelor și tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culți, dacă suntem niște pizmătăreți, niște bădărani și niște răi la suflet.”
Nicolae Steinhardt