Zis-a Avva: Știi cât de izbăvitor (eliberator) este să îți destrami imaginea pe care o ai despre tine? Să faci bucățele idolul tău și să îți calci în picioare „profilul”?
Să te dezvălui așa cum ești, fără să te rușinezi că se vor vedea semnele singurătății tale, stigmatele patimilor tale?
Știi ce bine este să lași departe armele „ego”-ului, pe masa uitării și neînarmat să te abandonezi în realitatea vieții?
Știi ce eliberator este să îți simți libertatea de a nu fi cineva, să nu trebuiască să dovedești nimic nimănui?
Ce bine este să fii anonim, neatins de laudă și nepătimaș, neschimbat în fața unei acuzații nedrepte. Este minunat să fii ceea ce ești și nu ceea ce alții au vrut sau și-au închipuit despre propriile tale nevoi.
Ce frumos este să ajungi la ceea ce spune Sfântul Isaac Sirul, cuvânt care mă cutremură mereu: „ca și cum nu ai existat niciodată…”
Este important, crucial să înveți în cele din urmă că lauda și acuzația sunt de fapt aceeași temniță…
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
