Monahul Daniil Athonitul cel pururea suferind…
La chilia „Sfântul Ioan Gură de Aur” din cadrul Schitului Sfântului Pantelimon, care aparține de Mănăstirea Cutlumuș din Sfântul Munte Athos, se află încă în viață și trăiește în mod ascetic monahul Daniil care, așa cum ne-a spus el însuși și au confirmat și alți părinți din schit, este bolnav de peste 20 de ani: îl doare capul, mijlocul, rinichii, are probleme cu inima, îl dor picioarele și uneori durerile îi cuprind corpul întreg.
A fost la mulți doctori, a făcut o mulțime de analize, RMN-uri, alte radiografii, însă rezultatul a fost mereu același: doctorii nu găsesc nicio problemă sau boală trupească, însă fratele Daniil suferă de o boală inexplicabilă, neputând fi ajutat de doctori și de știința medicală.
În urmă cu câțiva ani, în data de 27 iulie, la slujba de priveghere a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, monahul Daniil l-a rugat cu multă credință și cu lacrimi în ochi pe Sfântul Pantelimon, spunându-i: „Sfinte al lui Dumnezeu și ocrotitorule al Schitului nostru, tu care ești doctor și ai suferit pentru iubirea lui Hristos și ți-ai vărsat sângele pentru El, fii bun și roagă-L pe Stăpânul Hristos să îmi dea sănătate, ca să pot și eu, sănătos fiind, să slăvesc numele Lui și să cânt la slujbele de priveghere.”
Spunând acestea, de durere și de oboseală monahul Daniil a ațipit câteva clipe și l-a văzut în vis pe Sfântul Pantelimon, care stătea în genunchi în fața tronului lui Dumnezeu și Îl ruga pentru sănătatea fratelui Daniil.
Monahul Daniil L-a auzit pe Stăpânul Hristos, Care i-a spus Sfântului Pantelimon așa: „Frate al Meu și Mare Mucenice Pantelimon, oare tu ești mai milostiv decât Mine? Sau îi iubești pe oameni mai mult decât Mine? Știu că din iubire ți-ai vărsat sângele pentru Mine, dar oare Eu nu L-am vărsat pe al Meu pentru mântuirea oamenilor și nu Îl vărs în fiecare zi? Află că voia Mea este că este de folos de multe ori ca trupul să fie bolnav, pentru ca sufletul să se mântuiască. Vreau ca astfel mulți oameni să se mântuiască.”
Când a auzit acestea, fratele Daniil s-a trezit și a slăvit numele lui Dumnezeu, i-a mulțumit Sfântului Pantelimon pentru strădania și mijlocirea lui și de îndată, așa cum el însuși ne-a spus, i s-a luat o mare greutate de deasupra lui și a fost încredințat în inimă că trebuie să își poarte crucea stării lui de boală și de durere cu răbdare, cu bucurie și cu mulțumire.
(fragment din cartea: Patericul Sfântului Munte,
scrisă de monahul Andrei Aghioritul,
volumul I, Atena, 1980, pp. 287-288)
Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2019/07/blog-post_173.html
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
Zâmbește… Pentru că poți. Și chiar ai de ce…
„Zis-a Avva: sunt unii oameni care tot timpul sunt nemulțumiți, triști și au ceva de comentat. Toți sunt de vină, în viziunea lor, iar nimic nu merge bine. Și apoi ei se întreabă: „de ce toți se îndepărtează, fug de mine?” Să ne uităm nițel înlăuntrul nostru și să observăm ce gânduri avem de-a lungul unei zile și ce fel de cuvinte rostim într-o zi. Oare nu cumva majoritatea sunt cuvinte sau gânduri de nemulțumire? Oare zicem sau nu măcar un „Slavă Ție, Doamne!” în decursul unei zile? ”
Redacția
Și un bonus, anti-orbire:
Cei doi orbi din pericopa evanghelică de azi (Matei 9, 27-35) L-au numit pe Iisus – „fiu al lui David” și L-au rugat să îi vindece, însă El S-a făcut că nu îi aude.
Când au intrat în casă (biserică), ei L-au numit „Domnul” și atunci au fost vindecați de Iisus.
Oricât de mult L-am iubi și L-am admira pe Hristos, însă în afara Bisericii, acolo pe calea căutării, vom avea multe idei și concepții despre persoana Lui, însă lumină nu vom vedea. Când vom intra (trăi cu adevărat) în Biserică și vom recunoaște și vom mărturisi Dumnezeirea Lui, atunci vom vedea Lumina.
Nu ieși din Biserică, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, ca să nu ajungi hrană (pradă) demonilor.
Notă: cei îngrădiți de erezie sunt cu adevărat în Biserică, ecumeniștii sunt eretici care se împărtășesc spre osândă, iar schismatici sunt cei care și-au făcut propriile lor „biserici” și „sinoade.”
Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/search?updated-max=2019-08-03T18:35:00%2B03:00&max-results=50
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
Și dacă acestea pentru unii nu sunt niște rostogoliri peste cap, ci modul în care se învârt „rotițele” creierului?
NO COMMENT
Este interzis a sluji ca preot fără măcar a purta epitrahilul. Dar noua „generație” ecumenistă este „pregătită pentru orice”!
Cu siguranță oamenilor ar trebui să le pese mai mult unii de alții decât…
Publicată de Φιλοσοφική Λίθος pe Duminică, 23 decembrie 2018
Cu toate că și aceasta este minunat!
Redacția
Zâmbet și vis nevinovat…
„Zis-a Avva: știu că vremurile sunt grele: a dispărut zâmbetul, nu mai este cumsecădenie, s-a pierdut demnitatea, de asemenea și puritatea. Știu însă că încă ne mai facem vise. Să nu ne oprim… Cu zâmbet să mergem înainte…”
Redacția
