„Este exclus (Nu accept așa ceva) ca motivele pentru care m-am născut să fie doar să plătesc facturi și (la un moment dat) să mor…”
Care este sensul vieții noastre? Numai HRISTOS !
Ioan 15, 5
Жива и здрава била.
Publicată de Бескрајна Србија pe Luni, 18 iunie 2018
O picătură în ocean
„Zis-a Avva: Unii spun: ceea ce eu fac (bine) este doar o picătură în ocean.
Însă ceea ce are importanță nu este cât de mult ați făcut, ci câtă iubire puneți în strădania voastră. Lăsați la o parte gândirea moderată (adică cea bazată pe compromis), însă faceți aceasta cu multă dragoste.”
Notă: îndemnul de mai sus are sensul implicării totale, fără rezerve, în tot ceea ce este bun, după voia lui Dumnezeu. (Redacția)
Apărătorul sau ocrotitorul celor păcătoși (spre a le oferi șansa îndreptării vieții)
„Textele imnografice nu îl prezintă pe Sfântul Nicolae numai ca un mustrător al celor fărădelege, dar și ca apărător al păcătoșilor (desigur, spre îndreptarea lor), după exemplul Celui care a apărat-o pe femeia adulterină de uciderea cu pietre, pe desfrânata care i-a uns capul cu mir a ferit-o de batjocorirea celorlalți, iar pe vameșul Zaheu nu l-a respins.
Vrednicul de pomenire Gheron Ghelasie Simonopetritul a relatat spre apusul vieții sale pământești următoarea istorioară, pe care am auzit-o din gura lui și vom încerca să o redăm din memorie, la aproximativ 30 de ani după aceea:
Gheron Ghelasie obișnuia să îl cinstească pe Cuviosul Ioan Casian, care este prăznuit de Biserică în data de 29 februarie și de aceea este cinstit numai o dată la patru ani. Gheronda povestea sub formă de istorioară cu tâlc următorul lucru: Cuviosul Ioan Casian s-a plâns în fața Tronului Dumnezeirii pentru prăznuirea lui numai o dată la patru ani, în vreme ce alți Sfinți au mai mult de o dată de prăznuire în fiecare an.
Atunci Dumnezeu a poruncit îngerilor să îl cheme pe Sfântul Nicolae. După o îndelungă căutare, Sfântul Nicolae a venit în fața Tronului Ceresc obosit și ud tot, din cap până în picioare.
La întrebarea: Nicolae, unde ai fost? Răspunsul a fost: au avut nevoie de mine niște oameni în timpul unei furtuni, erau în pericol de moarte!
Întorcându-se spre Cuviosul Ioan Casian, Dumnezeu i-a spus: Acum înțelegi de ce Nicolae este cinstit nu numai de două sau de trei ori pe ani, ci în fiecare săptămână? (joia)”
Notă: desigur, această istorioară trebuie înțeleasă cum trebuie, în sensul că Sfinții fac numai ceea ce Dumnezeu le poruncește, nimic de la sine, însă autorul a vrut să arate bunăvoința și dragostea Sfântului Nicolae, care vrea ca toți păcătoșii să se izbăvească din primejdii și să se mântuiască întru Adevărul lui Hristos!
Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2018/12/blog-post_30.html
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
Uniți întru mărturisirea adevărului, cu binecuvântarea Sfintei Mucenițe Ecaterina, purtătoarea de înțelepciune
Fericire și smerenie sau smerenie și fericire
„Zis-a Avva: Așadar, ca să fii fericit, află cine ești cu adevărat. Ca să ajungi la fericire încetează să îți mai compari viața ta cu vieților altora.
Ca să fii fericit, trebuie să Îl găsești pe Dumnezeu, dar și pe aproapele tău. Cu toate că pentru fericire nu există rețete magice, experiența vieții și înțelepciunea Sfinților ne sfătuiesc – ca să fim fericiți – să dobândim smerenie.
Smerenia va aduce echilibru și pace în inima noastră. Atunci fericirea poate să vină și în folosirea echilibrată sau cu discernământ a nefericirii noastre.”
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
Cuvânt patristic la praznicul Intrării în templu a Maicii Domnului (21 noiembrie)
Cuvânt de învățătură al Sfântului Proclu, patriarhul Constantinopolului
Iată, din nou este sărbătoare.
Iată, este praznic.
Iată, din nou aprindem cu bucurie o lumânare în cinstea Maicii Domnului.
Iată, sărbătorim primii pași ai Fecioarei celei fără prihană.
Iată, prima însoțire cu alai a împărătesei.
Iată, semnul sigur al slavei care o așteaptă.
Iată, prevestirea harului care urmează să o umbrească.
Iată, semn al măreției purității ei, care se vede de departe.
Pentru că acolo unde arhiereul intra nu de multe ori, ci numai o dată pe an, pentru a săvârși slujbele cele sfinte și tainice, acolo fecioara este dusă de către părinții ei pentru a locui mereu, astfel ei dovedindu-se a fi slujitori ai harului dumnezeiesc.
Cine a cunoscut o situație asemănătoare în trecut? Cine a văzut sau a auzit până acum ca vreodată în istorie o fetiță să fie dusă în Sfânta Sfintelor, loc care pentru majoritatea bărbaților era cu totul inaccesibil, însă ea a rămas și a fost hrănită acolo ani întregi?
Oare aceasta nu este dovada evidentă a marilor și nemaivăzutelor minuni care se vor petrece cu ea în viitor? Oare nu este acesta un semn clar? Nu este o dovadă sigură?
Să ne arate cei care o vorbesc pe Maica Domnului de rău, cei care deși văd sunt ca și cum nu ar vedea, unde au mai văzut așa ceva, adică o fetiță de numai trei ani, care s-a născut din făgăduință dumnezeiască, să fie adusă ca dar desăvârșit și să trăiască acolo, în Sfânta Sfintelor, să fie însoțită de mai-marii poporului, cu lumânări în mâini și să fie primită de către preoți și profeți?
De ce aceștia (care o ponegresc pe Sfânta Fecioară – n.trad.) nu își revin la normal? De ce, cu toate că au văzut primele semne (ale sfințeniei și desăvârșirii ei – n.trad.), nu au crezut în următoarele (arătate în Noul Testament și în Tradiția Bisericii – n.trad.)?
De ce după ce le-au văzut pe cele mai presus de înțelegere și tainice nu le-au acceptat și pe cele care s-au petrecut după aceea? Căci cele care s-au întâmplat la început cu ea nu au fost întâmplătoare, ci toate au fost prevestiri ale celor care urmau să se petreacă în continuare.
În fine, lasă să se străduie în zadar cei considerați înțelepți. De ce fiica nici unei femei sterpe care apoi a născut nu a fost dusă în Sfânta Sfintelor și nu a fost primită de către profeți? Cu siguranță, aceștia care cercetează în mod amănunțit acestea nu au nimic de spus, așa cum nu au avut de spus nimic nici urmașii lor de același cuget despre Fiul ei, ci doar au ridicat din umeri cu nedumerire: oare ce se va întâmpla cu acest copil? Nu au avut absolut nimic de spus.
Cei care au o credință eretică, înșelată înaintează cu siguranță pe calea pierzării și sunt liberi să cadă în groapa pe care ei înșiși au săpat-o.
Însă noi, poporul ales al lui Dumnezeu, preoți și conducători lumești, robi și oameni liberi, meseriași și țărani, bărbați și femei, veniți să ne adunăm spre cinstirea Născătoarei de Dumnezeu și, prin iconomia sau revelația lui Dumnezeu, să luăm aminte la faptele minunate care s-au petrecut. Adică cum este ea adusă astăzi și oferită lui Dumnezeu de către părinții ei în templul lui Dumnezeu cea care este întru totul sfântă și cum ea este condusă de către preoți în Sfânta Sfintelor.
Cum acest profet-arhiereu o primește în templu și o duce în Sfânta Sfintelor, fără nicio obiecție, fără să spună părinților ei astfel: eu nu pot să fac această faptă nemaiauzit de cutezătoare de a aduce o fetiță să trăiască fără încetare în Sfânta Sfintelor, în care mie numai o singură dată pe an mi s-a dat poruncă să intru.
Acel profet nu a spus nimic din toate acestea, ci a primit-o cu dragă inimă, ca și cum ar fi știut dinainte ceea ce urma să se întâmple, de altfel era profet, cu siguranță o aștepta, așa cum dreptul Simeon L-a așteptat pe Fiul ei.Apoi, după ce a salutat-o în grabă pe mama ei și ținând-o de mână pe fiică, el i-a spus mamei cu glas tare aceste cuvinte: femeie, de unde și cum ai venit aici și care este scopul faptei tale? Și cum, cu toate că nu ai avut un exemplu înainte, ai adus și cere să se petreacă acest lucru nou, care nu s-a mai auzit, adică să fie dusă o fetiță și să trăiască sub acoperișul templului, în Sfânta Sfintelor? Spune-ne care este argumentul, justificarea ta și la ce anume te gândești?
Va urma
Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2018/11/blog-post_201.html
traducerea din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
Recomandăm:
http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/09/08/carte-de-teologie-ortodoxa-uniti-intru-slujirea-lui-hristos/
