Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Sfântul Vasile cel Mare – Despre adevărata frumusețe a sufletului omenesc

Înfățișarea ta, îmbrăcămintea ta, mersul tău și modul în care șezi, precum și mâncarea ta, patul, casa și mobila casei tale, toate să fie simple. Și cuvintele, cântarea ta, momentele petrecute cu prietenii, și acestea să aibă măsură și să nu tindă spre exagerare sau exces.

Nu fă demonstrații prin cuvinte meșteșugite, nici prin înflorituri în cântare, nu ține cuvântări înfumurate și dându-ți importanță, ci în toate să eviți excesul.

Să fii bun cu prietenul tău, ascultător cu superiorul tău, lipsit de răutate cu cei îndrăzneți, iubitor de oameni cu cei batjocoriți și umiliți.

Să îi mângâi pe cei îndurerați, să îi vizitezi pe cei bolnavi și suferinzi, să vorbești cu dulceață în glas, să răspunzi cu zâmbetul pe buze, să fii accesibil tuturor.

Să nu alcătuiești laude la adresa ta, nici să îi îndemni pe alții să o facă, să nu accepți cuvântul mândru, ascunzându-ți cât poți de mult calitățile tale.

În ceea ce privește greșelile tale, tu să fii primul care te acuzi pe tine însuți și să nu aștepți ca alții să te îndrepte…

Cu greșelile celorlalți să nu fii aspru și să nu faci observați repede și cu mânie, nici să îi condamni pe alții pentru greșeli mici, ca și cum tu ai fi întru totul corect. Dimpotrivă, să îi sprijini psihologic pe cei care au greșit și să îi călăuzești duhovnicește. Și să te strădui atât a te feri de slava oamenilor pe cât vor alții să o dobândească. Așadar, nu îți face rău vrând să ieși în evidență înaintea oamenilor, căci mult vei avea de pierdut.

Dumnezeu este adevăratul și marele spectator (adică Cel care se uită mereu la tine). Iubirea ta de slavă deșartă transform-o în strădania de a plăcea Lui, întoarce către El toată atenția ta.

Dumnezeu dă o răsplată strălucită. Sau oare ai dobândit vreo cinste adevărată (veșnică) numai pentru că oamenii te urmează și te aplaudă?

Să fii egal cu cei pe care îi conduci, căci așa cum spune Noul Testament: nu îi obidiți pe cei pe care îi păstoriți și să nu îi stăpâniți așa cum fac conducătorii lumii.

Pentru că cel care vrea să fie primul trebuie să fie robul tuturor, așa a hotărât Domnul. Și în general, să urmărești a dobândi cuget smerit, ca și cum ai iubi cu adevărat smerenia. Iubește-o și ea te va slăvi.

Astfel vei afla calea spre adevărata slavă, cea pe care Dumnezeu o dă. Și Hristos te va prezenta ca ucenic al Său îngerilor Lui și îți va da slavă, dacă urmezi smerenia Lui, a Celui care zice: Învățați de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihnă sufletelor voastre.

Sursa – http://trelogiannis.blogspot.com/2019/06/h_12.html

traducere din limba greacă de

pr. Ciprian Staicu