„Mulți chemați, puțini aleși,
Mulți rodiți, puțini culeși,
Mulți porniți, puțini ajunși,
Mulți atinși, puțini pătrunși.
Multă cale, puțin drum,
Jar puțin și prea mult fum.
Multe ziceri, puțin har,
Puțin dulce, mult amar.
Multă fală și mândrie,
Prea multă idolatrie.
Prea mult fum, prea multă ceață,
Puțini frați schimbați la față.
Multe rugi, puțină rugă,
În genunchi, prea mult pe fugă.
Suflet gol și fără haină,
Fără Cina cea de Taină.
Rătăcire, multă ură,
Foc aprins, fără căldură.
Rânduieli fără poruncă,
Câștiguri fără de muncă.
Credincioși fără credință,
Uitători de umilință.
Prea puțină veșnicie,
Și prea multă erezie.
Cuvântul fără ecou,
Prea puțini născuți din nou.
Mulți chemați, puțini aleși,
Tu ce faci, intri …sau ieși?…”
Tit-tac, timpul trece:
