Dragi prieteni ai Sfinților
În urmă cu o lună am făcut cunoscută publicarea broșurilor cu sinteza operei epistolare a Sfântului Fotie cel Mare. Cu bucurie am observat astăzi că deja acel anunț a fost vizionat pe rumble de peste 2.000 de ori. Poate unora li se pare puțin, mie mi se pare foarte mult.
Dar este o bucurie amară, căci la fapte au trecut foarte puțini. Ceea ce mă duce cu gândul la faptul că observ că predicile mele (mai rar le înregistrez în ultima vreme) le ascultați rapid, dar un feedback pozitiv nu prea se vede, de niciun fel.
De curând, Iurie Roșca îi spunea lui Dan Diaconescu faptul că, într-adevăr, în Rusia (fără să fim „putiniști”) oamenii stau mereu cu o carte în mână, inclusiv în metrou, citind cu nesaț tot ce prind (nu stau pe telefoane, ca pe la noi). Concluzia celor doi era că acel neam mai are o șansă, pe când al nostru – setat pe bârfe.ro – curând va pieri.
Tocmai ca să nu piară neamul nostru – fizic sau cufundat în ignoranță – fac și eu, de ani de zile, efortul imens de a-i oferi AUR CURAT din izvoarele Ortodoxiei.
Chiar atât de greu este să vă pese? Sau predicile mele doar le arată unora că încă mai suflu, că încă nu am murit, că „hai să-i mai trimitem apoi un mail, să-l înjurăm pe Staicu” etc.?
Oare cât va mai îngădui Dumnezeu ca cei puțini să lucreze la luminarea celor mulți, iar cei mulți, cu obstinație, să aleagă a rămâne în întuneric?
Concluzia? Noi ne facem datoria, în continuare. Iar fiecare va primi de la Hristos răsplata implicării sau a nepăsării.
Lupta din vremurile din urmă nu este pentru probleme geopolitice, pentru alegeri, prețuri, salarii etc., ci este pentru mântuire sau pierderea ei. Iar o minte luminată întru dreapta credință are ca sprijin toată Biserica biruitoare din ceruri. Dacă cere acest sprijin. Dacă merge pe principiul „muieți-s posmagii”, va ajunge – și este deja – victimă sigură a vrăjmașului mântuirii noastre.
Vă dorim tot binele, iar acest bine trece prin CĂRȚI ORTODOXE:
Lansare a trei broșuri ortodoxe: Sfântul Fotie cel Mare și Sfinții Colivazi
Cu urări de mântuire,
pr. Ciprian Staicu
