Două texte de pe facebook:
PSALM PENTRU PĂRINȚI…
Nu-i mai apostofraţi pe copii că nu adorm liniştiţi. Şi nici atât de repede ca voi. Într-o zi, liniştea o să vă pară înspăimântătoare!
Bucuraţi-vă când dimineaţa găsiţi o jumătate de tub de pastă de dinţi risipită în chiuvetă. Într-o zi veţi găsi Colgate-ul întărit şi nedesfăcut de nimeni!
Bucuraţi-vă când faţa de masă e plină de dulceaţă. Şi chiar şi atunci când gemul vă ajunge-n galoşi. Într-o zi, borcanul va face mucegai în dulap.
Bucuraţi-vă când pantofiorii lasă urme de noroi pe covorul din sufragerie sau, uneori, chiar şi pe cearceaful din dormitor. Într-o zi, la uşa voastră nu vor mai fi nici măcar pantofii.
Bucuraţi-vă când fiii şi fiicele stau cu lumina aprinsă până noaptea târziu, chirciţi la birou să scrie referate. Nu-i mai certaţi că e ” lumina scumpă! ” Într-o zi o să vă speriaţi că-i prea devreme întuneric.
Bucuraţi-vă când în casă este debandadă şi hainele sunt aruncate în toate ungherele! Într-o zi veţi deschide şifonierul şi veţi găsi păianjeni.
Bucuraţi-vă când sunteţi bombardaţi de întrebări la care nici nu ştiţi şi nici nu aveţi chef să oferiţi răspunsul. Într-o zi n-o să mai fiţi întrebaţi de nimeni nici măcar când v-aţi născut.
Bucuraţi-vă când pruncii vă scotocesc prin genţi şi vă împrăştie mărunţişurile prin casă. Într-o zi, când veţi deschide uşa casei venind încărcaţi de la piaţă, veţi fi întâmpinaţi de … nimeni!
Bucuraţi-vă acum … Într-o zi aţi da tot ce aveţi mai scump, numai să trăiţi macar o clipă ”stresul de altădată”, când pruncii vă umpleau casa … şi urechile de zgomot!
Bucuraţi-vă că Domnul ne-a dat copii. Ei ne învaţă să fim părinţi. Fără prunci n-am înţelege dragostea de Tată a lui Dumnezeu. Fiţi ca taximetriştii: căraţi-vă peste tot copiii, dar mai ales la biserică. Într-o zi, Dumnezeu vă va umple casa de sfinţi!
O familie s-a mutat într-o casă nouă.
Într-o dimineață, în timp ce își savurau liniștiți cafeaua, vecina lor întindea rufe.
– Ce rufe murdare întinde vecina, parcă sunt nespălate.
‐Cred că cineva ar trebui să-i arate cum se spală rufe, spuse soția.
Soțul privi și rămase tăcut la cuvintele sotiei. Și așa se repeta discuția la două, trei zile când vecina spăla.
Într-o dimineată, când vecina întinde din nou rufe, soția spune soțului:
-Uite vecina ce rufe curate întinde, cred că cineva a învățat-o cum să spele!
Soțul îi răspunde:
– Azi, m-am trezit mai de dimineață si am spălat geamurile casei noastre.
Așa este și în viață, depinde de curățenia și frumosul sufletului nostru pentru a vedea lucrurile așa cum sunt . Așa că înainte să criticăm, să privim în sufletul nostru, în viața noastră, doar așa vom putea înțelege și vedea puritatea din sufletele celorlalți
