Să ai recunoștință pentru cele care există în viața ta: pentru mâncarea pe care o ai, pentru sănătatea ta, pentru casa ta, pentru oamenii din jurul tău (rudele tale și toți cei apropiați).
Nu considera nimic și pe nimeni ca fiind un dat (de la sine înțeles), pentru că în clipa în care vei face aceasta, vei începe încet-încet să nu mai apreciezi corect lucrurile și pe oameni și astfel vei ajunge la nemulțumire (și la cârtire).
Slăvește-L pe Dumnezeu pentru toate. Trăiește cu un cuget mulțumitor și recunoscător față de oameni. Nu disprețui nimic din viața ta. Concentrează-te pe ce se întâmplă acum, pune gândul cel bun și te vei liniști.
Nu analiza peste măsură lucrurile. Nu te gândi ce ai pierdut sau ce ar fi putut să se întâmple. Din astfel de gânduri nu iese nimic bun, numai te vei întuneca.
Renunță la atitudinea ta egoistă de viață, care în chip nesătul cere întotdeauna mai mult și mai insistent. Să te limitezi la (îți fie de ajuns) cele simple.
Să te strădui spre mai bine, însă nu cu insistență (accent) pe succes.
În rugăciunea ta nu cere întotdeauna altceva față de ceea ce ai. Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru ceea ce ai deja și de care probabil că alți oameni sunt lipsiți.
Vezi binecuvântările din viața ta, ca să nu te arăți nemulțumitor. Nu este întâmplător faptul că mai înaltă decât rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă” este rugăciunea: „Slavă lui Dumnezeu!”
traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu
