Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Dumnezeu ca Foc și Lumină. Să ia aminte, spre pocăință, hulitorii lui Hristos!

Resping hulele adresate la adresa lui Dumnezeu de către cei de pe site-ul astradrom. Ca mădular al Bisericii străbune, cu toate că sunt prigonit de conducătorii ei vremelnici căzuți în panerezia ecumenismului, eu nu cred că Tainele din B.O.R. nu ar fi valide. Ele sunt valide, însă sunt spre osânda celor care nu le primesc cu dreaptă credință, adică ecumeniștii și filo-ecumeniștii. Ele îi ard și îi mistuie, nu îi sfințesc și nu îi luminează pe aceștia prin har. Este logic: dacă nu ar fi valide, nici am putea vorbi de vreo osândă sau vrednicie. Validă nu este credința lor ecumenistă. Nu există Hristos întinat.

Așa a vrut Dumnezeu, ca acum câteva ore să apară acest studiu concis și clar de mai jos, care arată că harul lui Dumnezeu nu numai că sfințește și luminează pe cei drept-credincioși, ci îi și arde pe păcătoși (dintre care ereticii sunt cei mai răi).

La fel este și cu împărtășirea mirenilor în lipsa preotului – după ”pastorația” eretică a ieromonahului Macarie Banu – nu le va fi spre mântuire, ci spre osândă, de aceea îi îndemn iarăși să returneze Împărtășania la ”cutie” și să revină la modul îndătinat de împărtășire în Ortodoxie: din Potir, întru cuget ortodox și mărturisind dreapta credință.

Aici este varianta pdf a articolului, iar mai jos textul integral în word, pentru cei doritori:

Dumnezeu ca foc si lumina

Dumnezeu ca foc și ca lumină

Învățătura ortodoxă despre rai și despre iad

Argumentare scripturistică a distincției harului dumnezeiesc în Foc și Lumină

 

Unii în Occident cred într-un dumnezeu sadic, răzbunător, care îi chinuie pe oameni veșnic prin iad. Însă creștinii din Orient (ortodocșii) întotdeauna au cunoscut sensul referirilor din Sfânta Scriptură la iad și la rai. Niciodată ei nu au crezut într-un dumnezeu sadic. Și, într-adevăr, Sfinții Părinți ne spun că Dumnezeu este și Rai și Iad, în funcție de starea de dreptate a fiecăruia. Pentru că Dumnezeu îi iubește și îi îmbrățișează pe toți. Însă nu toți Îi vor trăi prezența ca lumină. Unii nu vor suporta iubirea Lui și se vor chinui, pentru că au învățat numai să urască.

Atunci când vorbim despre Dumnezeu ca lumină și ca foc în același timp, adesea ne întreabă cei care aparțin religiilor protestante: Unde ați găsit menționat lucrul acesta în Sfânta Scriptură? Și, cu toate că văd că într-adevăr nu este posibil ca Dumnezeu să fie Cineva care îi chinuie pe oameni veșnic, pe de altă parte aceștia cer texte scripturistice pentru a se convinge.

Desigur, noi ca și creștini nu considerăm ca ceea ce credem să se afle neapărat în Sfânta Scriptură (unele elemente de credință pot proveni numai din Tradiția patristică – n.trad.). Însă, de dragul lor (al celor din Apus), le vom arăta pe ce se bazează acestea și cu texte din Sfânta Scriptură. Astfel, nu numai că vor putea părăsi fără teamă părerea occidentală blasfemiatoare despre un dumnezeu sadic și răzbunător, ci vor vedea și că cele spuse de Biserica Ortodoxă a lui Hristos sunt întotdeauna adevărate.
Să începem cu un citat din cartea profetului Isaia:

Isaia 33, 14-16: ”Păcătoşii vor tremura în Sion şi pe cei fără de lege frica îi va cuprinde: Care din noi poate să îndure focul mistuitor, care din noi poate să stea pe jarul cel de veci? Omul cel drept în calea sa … acela va locui pe înălţimi…”

Fiți atenți cine va locui în focul veșnic! Nu numai cei nedrepți, ci și drepții! Vedeți că este același loc? Iar locul de care se tem păcătoșii este considerat de către drepți înălțime, loc de cinste.

Și ce este focul mistuitor? Ne spune textul din Epistola către Evrei 12, 29: ”căci Dumnezeul nostru este şi foc mistuitor.” Același Dumnezeu care pentru unii este foc, pentru alții este lumină.

Iar profetul Isaia scrie și el despre aceasta, în capitolul 60, 17-20: ”În loc de aramă îţi voi aduce aur, în loc de fier, argint, în loc de lemn, aramă şi în loc de pietre, fier. Şi voi pune judecător al tău pacea şi stăpânitor peste tine dreptatea… Nu vei mai avea soarele ca lumină în timpul zilei şi strălucirea lunii nu te va mai lumina; ci Domnul va fi pentru tine o lumină veşnică şi Dumnezeul tău va fi slava ta… căci Domnul va fi pentru tine lumină veşnică …” Iar cuvântul slavă înseamnă strălucire.

Precum se vede din textul din Epistola I către Corinteni 15, 41: ”Alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Căci stea de stea se deosebeşte în strălucire.” Însă în textul profetului lui Isaia pe care l-am menționat înainte scrie ceva despre cele materiale. Observăm că Dumnezeu spune că va înlocui materialele inferioare și neînsemnate cu altele, mai valoroase, mai strălucitoare și rezistente la foc.

Ce vrea să spună? Să vedem cum este exprimat mai clar lucrul acesta tot de către Sfântul Apostol Pavel, în textul din Epistola I către Corinteni 3, 12-15: ”Iar de zideşte cineva pe această temelie: aur, argint, sau pietre scumpe, lemne, fân, trestie, lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi ziua (Domnului). Pentru că în foc se descoperă, şi focul însuşi va lămuri ce fel este lucrul fiecăruia. Dacă lucrul cuiva, pe care l-a zidit, va rămâne, va lua plată. Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc.”

Este important că aici sunt comparate faptele fiecăruia cu diferite materiale. Faptele bune sunt asemănate cu materiale rezistente la foc și valoroase, care nu ard. Dimpotrivă, faptele rele sunt asemănate cu materiale care ard. Deci, atunci focul harului lui Dumnezeu va arde faptele care nu au avut valoare și cel care le-a săvârșit va avea de pierdut, pentru că nu va avea de arătat Domnului nimic valoros. Este însă important că, fie cu fapte bune, fie cu fapte rele, toți, buni și răi, vor trece prin unul și același foc verificator (desigur acesta nu are absolut nici o legătură cu erezia apuseană despre purgatoriu – n.trad.).

În cartea profetului Zaharia, capitolul 13, 9 se menționează faptul că prin foc se curăță metalul prețios. În acest caz focul nu mistuie, ci curăță și luminează. Pentru că atunci când îl pui în foc, metalul devine și el lumină și strălucește sau luminează ca și focul. Însă lemnul se înnegrește și se mistuie: ”Iar pe aceasta a treia o voi pune în foc; îi voi curăţi ca pe argint şi îi voi încerca cum se încearcă aurul…”

La fel și în textul de mai jos, se arată că drepții și păcătoșii vor trece prin aceeași flacără, însă în timp ce necredincioșii vor simți flacăra, drepții vor simți odihnă prin același foc al feței Domnului și al slavei puterii Lui (pentru că doxa-slavă înseamnă strălucire): ”Iar vouă celor necăjiţi, să vă dea odihnă, împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus din cer, cu îngerii puterii Sale în văpaie de foc, osândind pe cei care nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui.” (II Tesaloniceni 1, 7-9)

În Apocalipsă citim despre Râul harului lui Dumnezeu care izvorăște din tronul lui Dumnezeu și constituie odihna apei vieții pentru cei drepți: ”Şi mi-a arătat, apoi, râul şi apa vieţii, limpede cum este cristalul şi care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului. Şi în mijlocul pieţei din cetate, de o parte şi de alta a râului, creşte pomul vieţii, făcând rod de douăsprezece ori pe an, în fiecare lună dându-şi rodul; şi frunzele pomului sunt spre tămăduirea neamurilor.” (Apocalipsă 22, 1-2)

Însă același râu este descris de către profetul Daniil ca fiind foc: ”tronul Său, flăcări de foc; roţile lui, foc arzător. Un râu de foc se vărsa şi ieşea din el”. (Daniil 7, 9-10)
Într-adevăr, aici este descrisă diferența percepției harului lui Dumnezeu de către drepți, în prima descriere (din Apocalipsă), și de către cei nedrepți sau păcătoși în cea de-a doua (a profetului Daniel).

Iar potrivit psalmistului, focul Domnului este împărțit de către El în energie arzătoare și luminătoare, în funcție de faptele celui încercat prin acest foc: ”Glasul Domnului, cel ce varsă para focului.” (Psalmul 28, 7)

Așadar, în mâinile noastre stă dacă vom trăi în ziua aceea harul lui Dumnezeu, ca foc sau ca lumină. Alegerea este a noastră.

 

Sursa: http://trelogiannis.blogspot.ro/2017/05/blog-post_62.html

Traducere din limba greacă de
pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

60 Responses to Dumnezeu ca Foc și Lumină. Să ia aminte, spre pocăință, hulitorii lui Hristos!

  1. Andrei says:

    In prima omilie rostita (drept dupa caterisirea Dumneavoastra) de P. Sava Lavriotul , el spunea ca tainele dupa Creta nu mai sunt valide, in sens ca chiar daca si se savirsesc dar nu sfintesc pe cei care constiintizeaza erezia Cretana. Caci sunt trei feluri de taine (spunea el): valide (in Bisericile care stau in adevar: nu pomenesc pe eretici), nevalide (in Bisericile care pomenesc pe ereziarhi) si inexistente (la papistasi). Corecta este aceasta opinie teologica ?

    • admin2 says:

      În traducere (cu referire la cele trei puncte):
      1. Valid înseamnă că totul este în regulă și credincioșii pregătiți se împărtășesc spre luminare și sfințire.
      2. Nevalid înseamnă că Taina există, Hristos este prezent, dar împărtășirea cu El a celor cu cuget eretic este foc care îi arde. Îmi vine un exemplu acum: dacă ai un produs (ex: o ciocolată) și pe ea scrie un termen de valabilitate, după ce el expiră, ciocolata nu mai este ”bună de mâncat” (validă), dar asta nu înseamnă că ea nu există. În cazul produsului expirat, îl aruncăm, în cazul Sfintelor Taine ne ”aruncăm” pe noi înșine cu pocăință la picioarele lui Iisus și Îi cerem să ne ierte și să ne lumineze mintea, ferindu-o de ecumenism. Și așa să ne împărtășim spre sfințire (punctul 1).
      3. Inexistente – adică chiar și după învățătura ereticilor (protestanți, de exemplu), acolo nu este prezent real Hristos, ci este doar o aducere aminte de Hristos, o ”cină comemorativă”. La papistași ostia nu este Hristos, ci, conform învățăturii lor, acolo este Hristos (cu toate că de fapt nu e) in panem, sub panem, cum panem (în pâine, cu pâine, sub pâine), dar pâinea (ostia) nu e Hristos (faptul că ei văd ostia, nu pe Hristos, ei o pun pe seama ”accidenților”, ca și cum ai zice aditivi alimentari). Și când se termină misa papistașă, ei spun că Hristos se urcă iar la cer și ostia rămâne napolitană, cum a fost adusă din fabrică, în saci; deci, ce e în plus, se aruncă. Așa fac ei.
      Cam asta este diferența. M-am exprimat simplu, ca să fie pe înțeles. Pentru o abordare patristică, teologică, înaltă, abordăm, în aceleași linii, altfel problema.
      Cu respect, pr. Ciprian.

      PS – judecarea mea nu este vreun moment important, nici măcar pentru mine (este ca și cum nu s-a întâmplat; oricum, m-am dus la judecată și le-am spus că am venit să le prezint argumentele pentru a întrerupe și ei pomenirea ierarhului eretic). A fi ”caterisit” de eretici înseamnă un singur lucru: CUNUNĂ DE LA DUMNEZEU. Slavă Lui! Oricând sunt dispus la un test: sfințirea aghiazmei. Și Dumnezeu își arată puterea Sa. Să nu uităm că Sf. Ioan Gură de Aur a murit caterisit de eretici. De ditamai sinodul de la Constantinopol. Cine sunt acei eretici? Nimeni nu își mai aduce aminte (decât filele istoriei). Dar cine este Sf. Ioan și toți mărturisitorii care au fost caterisiți-încununați de eretici, știe toată Ortodoxia. Eu nu caut faimă, ci mă strădui să mă opun, cât pot, buldozerului ecumenist care mă împinge spre iad. Și, cu harul Domnului și numai așa, se face țăndări orice ”buldozer”. Cât despre calomnii și minciuni contra mea, a părintelui Sava și a altora, fiecare va da seama pentru faptele sale. Exact aici e cheia: vrem să ne mântuim, nu să ajungem la Judecată ca eretici, ci ca ortodocși.

      • Andrei says:

        Da da, noi stim ca Dumneavoastra sunteti preot adevarat si va aflati in Duh si Adevar, rugati-va pentru noi. (am uitat sa pun caterisirea in „”, adica asa: „caterisirea”)

      • Cristian says:

        Daca „impartasania” papistasa, de exemplu, nu este decat o … napolitana inexistenta ca Taina, de ce se spune ca daca te impartasesti la catolici te indracesti, caci acolo este o jertfa adusa satanei?

        • admin2 says:

          Nu e Taină, dar e pe post de Taină (la ei), adică este o mârșăvie, o păcăleală. Ori tatăl minciunii e satana. Și are ”intrare” prin astfel de înșelări.

        • Coprie says:

          Cred că îndrăcirea vine de la negarea propriei conștiințe, și a Bisericii celei Adevărate. Astfel stând lucrurile, spre exemplu, un protestant se va îndrăci de la „împărtășania” papiștașă? Sau unul ca acela este deja îndrăcit cu duhul ereziei?

          • admin2 says:

            Important este să vină la Ortodoxie (neapărat prin Botez). Că stările de îndrăcire sunt felurite, nu stăm să le analizăm. Pe noi ne interesează să ne mântuim, iar pentru aceasta trebuie să fim botezați și să trăim în pocăință și adevăr.
            Pr. Ciprian

      • Ioan says:

        „Nevalid înseamnă că Taina există, Hristos este prezent, dar împărtășirea cu El a celor cu cuget eretic este foc care îi arde. ”

        Și un prunc care este împărtășit acolo, în bisericile „pomenitorilor”? Un copil? Un adolescent care nu a auzit de sinodul cretan? Un bătrânel neputincios ? – Păi cum e, „valid” sau „nevalid”?
        Dar la urma urmei, cum e pentru un simplu credincios, care habar n-are de Creta, sau nu înțelege mai nimic, dar care a învățat toată viața să meargă la Biserica lui din cartier? valid sau nevalid?

        • admin2 says:

          Zice Mântuitorul: ”dacă nu ați fi știut, păcat nu ați fi avut.” Pe de altă parte, încercăm să informăm oamenii ce se întâmplă. Mai mult, mila Domnului!

          • Claudiu says:

            Un prunc are parinti! Un adolescent se poate informa..un batran se poate informa! Acesta este pacatul nepasarii si al nestiintei..si nu cred ca vom fi „crutati” pe motiv ca , nu am stiut! Doamne ajuta tuturor! Sluga care stie putin va fi batuta putin iar sluga care stie mult va fi batuta mult!

          • admin2 says:

            Doamne ferește să ”ne bată Dumnezeu.” În primul capitol al Epistolei către Romani spune Sf. Ap. Pavel că atunci când vrea să pedepsească Dumnezeu pe om, ”îl lasă la mintea lui cea fără de judecată” (vers. 28)
            De aceea trebuie să dobândim mintea lui Hristos și cuget patristic, să gândim și să facem și să vorbim prin prisma a ceea ce ne învață Evanghelia, întreg Noul Testament, Viețile Sfinților și scrierile patristice. Pare o ”bibliografie” imensă, dar nu este așa: cel care caută adevărul va fi călăuzit întru aceasta de Adevărul însuși. Nu este nevoie să străbați fiecare metru pătrat al mării, ci să mergi cu corabia pe ruta care duce la destinație.
            Pr. Ciprian

    • s.d. says:

      CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)

      Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca
      valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?
      (II Cor. 6,15), (47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)
      CANONUL 47 apostolic (BOTEZUL VALID NU SE REPETĂ)
      Episcopul sau presbiterul dacă ar boteza din nou pe cel ce are botezul cu adevărat sau dacă nu ar boteza pe cel spurcat de către eretici (cei fără credinţă adevărată), să se caterisească, ca unul care ia în râs crucea şi moartea Domnului şi nu deosebeşte preoţii adevăraţi de preoţii mincinoşi.

      (46, 49, 50 ap.; 8, 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 84, 95 Trui; 32 Laod.; 48, 72 Cartag.; 1, 47, 91 Vasile cel Mare)

      CANONUL 58 apostolic (ÎNDATORIREA CLERULUI DE A CATEHIZA SI PREDICA)

      Episcopul sau presbiterul aratând nepasare (neglijând) clerului sau poporului si neînvatându-i pe acestia dreapta credinta, sa se afuriseasca, iar staruind în nepasare si în lenevie, sa se cateriseasca.

      (19 TruL; 11 Sard.; 19 Laod.; 71, 121, 123 Cartag.)

      CANONUL 64 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU NECRESTINII SI ERETICII)

      Daca vreun cleric sau laic ar intra în sinagoga (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, sa se si cateriseasca si sa se si afuriseasca.

      (7, 45, 70, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 6, 29, 33, 37, 38 Laod.)

  2. Andrei says:

    Am vorbit nu demult cu o doamna din biserica unde eram si eu eroria, si ea m-a surprins: era ferm convinsa ca romano-catolicii sunt crestini buni si toti au acelasi Dumnezeu (chiar si musulmanii) unic… Deaceea nimeni din ei nici nu se revolta avind 100% incredere in episcopii lor care TOTI invata asa. Am impresia ca cei care ramin in Biserica oficiala chiar isi pierd harul (personal) mintuitor si deci sunt orbi, otraviti de erezie.
    Asadar, sunt sau nu taine ‘valide’ nici n-are rost de discutat, ele oricum nu mai sunt lor de folos.

    • admin2 says:

      Ați punctat bine. Răspunsul la cealaltă întrebare l-am postat acum.

      • Mihai says:

        Andrei, aici sub sloganul asta precum că Dumnezeu este unul pt toți, majoritatea au înghițit aceasta momeala, insa ceea ce nu știu ei sau se fac că nu știu este faptul că Dumnezeu ne-a lăsat o singura cale de mântuire ci nu mai multe

  3. Ciungu Ion says:

    Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă astfel: „Duhul să nu-l stingeţi. Proorociile să nu le dispreţuiţi. Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine; Feriţi-vă de orice înfăţişare a răului. Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos. Credincios este Cel care vă cheamă. El va şi îndeplini. Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi.” (1Tesaloniceni 5,19-25).

    Mitropolitul grec Ambrozie de Kalavryta a trimis recent o scrisoare Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol (Istanbul), Bartolomeu, în care îi cere să evite schisma (ruptura) în cadrul Bisericii Ortodoxe, adică să nu-i mai persecute pe cei care nu sunt de acord cu deciziile Sinodului din Creta, (din iunie 2016), ci să revizuiască, documentul Relațiile Bisericii Ortodoxe cu Restul Lumii Creștine, și să țină un nou Sinod pe acestă temă. Așa am aflat din articolul MET. AMBROSE OF KALAVRYTA TO PAT. BARTHOLOMEW: “THE COUNCIL ON CRETE IS A PATH TO SCHISM” , publicat pe site-ul ortodox rus Pravoslavie.ru, varianta engleză, în data de 3 mai 2017.
    http://www.pravoslavie.ru/english/103176.htm
    Kirie eleison! Kirie eleison! Kirie eleison!

  4. Ciungu Ion says:

    Să nu moară niciodată NĂDEJDEA NOASTRĂ ÎN TATĂL NOSTRU SFÂNT DIN CERURI !
    Chiar ascultam, și ascult chiar acum , cântarea NĂDEJDEA MEA E DUMNEZEU:
    https://www.youtube.com/watch?v=aTcpzxrxh8k
    1. Nădejdea mea e Dumnezeu
    Puterea Lui e mare.
    /: Prin dragostea şi harul Său
    Nădăjduiesc şi cânt mereu
    Căci a salvat sufletul meu
    Din veşnica pierzare :/
    2. O licărire-n infinit
    E viaţa mea întreagă,
    /: Dar pentru mine S-a jertfit
    Isus din cer m-a mântuit
    Şi-o viaţă fără de sfârşit
    De veşnicii mă leagă. :/
    3. Ţărână trecătoare sunt
    Dar cred în nemurire
    /: Căci Duhul Celui veşnic Sfânt
    Îmi dă putere şi avânt
    Să pot pleca de pe pământ
    Dincolo-n strălucire :/
    4. Sunt călător spre ţara mea
    Cu Domnul am izbânda
    /: Mi-e călăuză dreapta Sa
    O, Doamne Tu nu vei lăsa
    Nicicând să cadă-n lupta grea
    Fiinţa mea plăpândă :/
    5. În glas de ciocârlii duios
    Şi-n vuietul de ape
    /: În flori şi-n tot ce-i mai frumos
    În cei răscumpăraţi de jos,
    Iubirea sfântă-a lui Hristos
    O simt tot mai aproape. :/
    6. Eu am aflat în Creator
    Şi pacea şi menirea
    /: Stăpân al lumii ziditor
    Tu mi-ai dat lacrima de dor
    Să Te iubesc, să mă-nfior
    Şi să-Ţi aştept venirea :/

  5. Claudiu says:

    Parinte Ciprian, oare nu se poate un raspuns teologic adresat acestui monah?..el sta deoparte, analizeaza ce spun Parintii Athoniti sau altii dintre care au intrerupt pomenirea si apoi „ataca”! Cred ca in curand va fi „hirotonit” ieromonah..din pacate multi se iau dupa ceea ce scrie „teologul” monah!

    https://monahulteodot.wordpress.com/2017/05/04/texte-introduse-fraudulos-de-zelotisti-in-scrierile-sfinti-parinti-erorile-teologice-ale-pr-hariton-karyotul-din-athos/

    • admin2 says:

      Eu am întrerupt legătura cu părintele Teodot. Nu mă mai puteam înțelege în idei cu el.
      Să ne lumineze Dumnezeu!

  6. Pr Claudiu says:

    Intr-adevar, dupa teologia Sf Grigorie Palama, Dumnezeu revarsa Harul Sau, cu imbelsugare, peste toata faptura, dupa cum soarele revarsa lumina si caldura atat pt pacatosi cat si pt virtuosi. Numai ca, Harul revarsat este pentru unii, lumina care lumineaza, iar pt altii, foc care arde. Pacatosii ard, neputand suporta prezenta Harului, iar credinciosii sunt luminati fiind pregatiti pt aceasta binecuvantare. Pt unii iad, pt altii, rai! Deci, nu Harul se face vinovat de ,,ardere”, ci omul prin nevrednicia de a-L primi ca lumina. Asa va fi si Judecata Universala: Dumnezeu va trimite Harul Sau peste toti oamenii. Pt unii va fi foc, pt altii, lumina. Asa este si la Sfanta Euharistie: unii se lumineaza pt vrednicie, dupa putere, altii se ard pt nevrednicie, dupa voia pacatoasa! Important este sa-L primim pe Hristos ca Lumina: Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste!

  7. Irina says:

    Sf.Mare Mc.Irina și Sf.Efrem cel Nou să ne fie ocrotitori,luminători și pildă tare în credință!

  8. Mihai says:

    Deja am aflat că m.m.b a trimis o armata că sa il alunge pe Pr Ioan Ungureanu

  9. Claudiu says:

    Rataciri marca Monahul Teodot! Preiau comentariul lui de pe blogul lui! Grija mare celor ce ascultati „invataturile” acestui Monah!

    „Cei mai indreptatiti sa intrerupa pomenirea ierarhilor semnatari la Creta sunt cei 33 de ierarhi care, desi au fost la Creta, NU AU SEMNAT. Mitropolitul Hierotheos Vlachos este unul dintre acestia. Totusi el NU A INTRERUPT POMENIREA Arhiepiscopului Ieronim al atenei care a semnat la Creta !!! De ce ? Din frica, din lasitate ? In nici un caz, deoarece a rezistat cu bine tuturor presiunilor care s-au facut acolo asupra lui. Daca acesti 33 de ierarhi care s-au luptat cu satana la Creta si l-au biruit, nu au intrerupt pomenirea Patriarhilor sau Mitropolitilor lor care au semnat la Creta, oare i-a consultat vreunul dintre preotii care au intrerupt pomenirea inainte de a o face ? In mod sigur, NU. Pot fi atunci considerati acesti preoti nepomenitori mai dupa voia lui Dumnezeu decat cei 33 de arhierei ? In nici un caz, caci primele lor roade se vad : noi rani in Trupul Bisericii.”

  10. Cobjug Stefan says:

    „Multi chemati, putini alesi, multi roditi, putini culesi. Multi porniti, putini ajunsi, multi atinsi, putini patrunsi. Multe ziceri, putin har, putin dulce, mult amar.Multa fala si mandrie, prea multa idolatrie. Prea mult fum, prea multa ceata, putini frati schimbati la fata. Multe rugi, putina ruga, in genunchi prea multa fuga. Suflet gol si fara haina, fara Cina cea de Taina. Ratacire ,multa ura, foc aprins fara caldura. Randuieli fara porunca, castiguri fara de munca. Credinciosi fara credinta, uitatori de umilinta. Prea putina vesnicie si prea multa erezie. Cuvantul facut ecou, prea putininascuti din nou. Multi chemati putini alesi: Tu ce faci? Intri sau iesi? „

  11. Sora M says:

    Cine a scris studiul?

  12. Mihai says:

    Am citit și un comentariu de-al Pr Evghenie Televka și efectiv fara cuvinte, comentariul este pe blogul lui Teodot in ultimul articol

    • admin2 says:

      L-am citit și eu acum. Nici nu știam că sunt așa de vinovat… pentru că îmi pasă. Cât despre antimise, eu nu împart așa ceva, mi-am luat din Sf. Munte, am pus Sfinte Moaște de Mucenici și slumesc cu dragoste lui Dumnezeu, fără compromisuri.
      Oricum, adevărul în cazul pr. Evghenie nu este legat de conștiință, ci de preoteasa care l-am amenințat să îl părăsește dacă duce lupta aceasta.
      Să mă ierte Dumnezeu, dar de la mitropolitul Streza să aștepți milă și adevăr? Asta înseamnă că ultimii 10 ani din viața acestui ierarh și toate trădările dreptei credințe săvârșite de acesta, minciunile, manipulările, înjurăturile etc le-o fi spus fără gura lui? Acum părintele Evghenie este pe aceeași treaptă de lepădare cu mitropolitul lui. Iar monahul Teodot a adoptat un ecumenism moderat, ca să nu aibă parte de prigoană directă.
      Pr. Ciprian

  13. IOAN says:

    Ecumenismul este religia antichristului. Ecumeniștii sunt lupi în piei de oi și nu sunt creștini ortodocși în adevăratul sens al cuvântului.

    Trebuie să înțelegem că acum are loc și pe față cea mai mare lepădare de Ortodoxie și nu există precedent în istorie la scara aceasta mondială. Acum se vede cine este creștin ortodox și cine nu. Acum se vede cine rămâne în Biserica Ortodoxă și cine nu. Acum se vede cine este Episcop , Preot, Diacon, Monah sau Monahie, mirean sau mireancă în adevăratul sens al cuvîntului.

    Pot să îndrume clericii ecumeniști vreodată creștinii pe calea mântuirii ? NU ! Niciodată ! De aceea sfinții părinți imediat cum apăreau clericii eretici îî condamnau pe aceștia pentru ereziile lor și asta până să se întrunească SINOADE care să condamne oficial ereziile și ereticii….deci ei sfinții luptau la greu !!!
    De ce așa ? Păi chestiunea e simplă !
    Pentru că e o luptă continuă între Adevărul revelat Dumnezeiește și Minciuna Diavolească și de aceea până să se întrunească Sinoadele sfinții luptau să lămurească noroadele și mureau și ca mucenici… mulți dintre ei fiind persecutați de puterea și influența statală și religioasă a ereticilor. Nu puteau sfinții să lase noroadele în rătăcirile clericilor eretici până la eventuale SINOADE pentru că între timp moartea venea și în ce te afla în aia mureai…oric ca prostul eretic ori creștin ortodox lămurit.

  14. Aurel says:

    Mulțumim ,părinte Ciprian, pentru raza de lumină aduse în duminica vindecării slăbănogului.Fie ca Sfinții închisorilor să vă ocrotească pe dumneavoastră și întreaga familie.Amin.

  15. nicu says:

    Dar spune pr Evghenie ca i.ati atras atentia asupra pr Antim ca face schisma.Care e situatia,pr Ciprian?

    • admin2 says:

      Nu face părintele Antim nici o schismă. Nici el, nici eu, nici cei care duc lupta antiecumenistă în duhul Sfinților Părinți. Eu am discutat cu părintele Evghenie ore întregi, răspunzându-i la toate întrebările, cum m-a luminat Dumnezeu, l-am primit cu toată dragostea, l-am îndemnat citească, să se roage, să hotărască așa cum îl îndeamnă conștiința, însă să fie hotărât ce fel de luptă vrea să ducă. Singurul lucru pe care l-a ”priceput” în final – după ”iertăciunile” de la Sibiu, a fost să încerce să mă ”convingă” să reiau pomenirea, că mă aflu în înșelare. Adică, așa cum zice proverbul: ”unde tai și unde crapă.” (în loc să crape dracul, a ”crăpat” mărturisirea cea bună, din păcate)
      Doamne miluiește!

  16. nicu says:

    Va multumesc mult pt raspuns.Sa nadajduim la mila Domnului sa ne pazeasca in dreapta credinta pana la sfarsit.

  17. Irina says:

    Am fost astăzi la Schitul Orășeni care se află în”stare de asediu” și am văzut ce înseamnă preot mărturisitor și creștini adevărați care stau de strajă bisericii zi și noapte.Doamne ajută-i să apere ortodoxia!

  18. Adriana says:

    Pot să confirm și eu cuvintele adresate părintelui Evghenie de către părintele Ciprian:”Părinte,nu încerc să te conving de nimic!”Explicațiile au fost clare și documentate.Nu ați pus nici un fel de presiune și nu ați încercat să-l determinați să facă nimic.Doar ați mărturisit credința ortodoxă din punct de vedere dogmatic,liturgic și patristic. Nepomenirea ierarhului părtaș la erezie este un mijloc de îngrădire.

    • admin2 says:

      Eu am încercat să îi arăt, după putință, dragostea lui Hristos și responsabilitatea sfântă a oricărui păstor de suflete. Mai mult, Dumnezeu cu mila…

  19. Mihai says:

    Pai din cate am citit comentariul depe blogul lui Teodot el zicea că ai pasa de enoriași săi din parohia sa și că nu a vrut săi părăsească și că numai vreo 2-3 sar fi bucurat că el sa plece insa ias zice in felul următor: pai bine Pr televka daca susti că ați pasa de enoriași din parohia matale caută să faci în așa fel că să le spui crunta realitate căci efectiv te joci cu mântuirea al atitor suflete, nu așa se procedează, ascunzandule adevărul și zicandule vorbe ,,liniștitoare”, în rest Dumnezeu cu mila, căci mare vorba a zis Pr Fageteanu, este vremea lui scapă cine poate

  20. George says:

    Iritat de inepțiile de pe blogul kakadox monahul teodot, le am scris acest comentariu pe care nu l au publicat. Hristos a înviat! Se vede că bateți câmpii, nu aveți bază unii dintre voi care comentați pe aici. Voi va credeți mărturisitori și drept slavitori la căldurica în fotoliu în fața calculatorului? Sa fim serioși. Câte nopți de rugăciune și metanii și posturi și rugăciuni ați făcut în viata voastră? Voi care loviți ca Malhus in Hristos. Vă arde vrednicia și curajul și statornicia în credință a părinților mărturisitori și urmași ai Sfinților Părinți? Sfintii Mărturisitori au ieșit în față cu coloană vertebrala nu ca unii care se joaca de-a baba oarba uite pomenirea, nu e pomenirea. Vorba pr. Amfilohie coloană vertebrala nici cat o molusca. Ce tot vorbiți fără rost de grupări schismatice de schisma, habar nu aveți ce este schisma. Voi acuzați de schisma pe cei care rămân în canoane și invatatura Sfinților Părinți? Mai bateți câteva sute de metanii pe zi, și vreo 2-3000 de Doamne Iisuse și după aceea veniți și judecați pe acești Părinți curajoși. Ei și au riscat și își risca tot de dragul lui Hristos. Voi aruncați vorbe în vânt. Toți la un loc nu valorati cat o Maica prigonita de la Varatic sau Frumoasa. Fac comparația pentru că sunt femei și au ieșit cu curaj la mărturisire în miez de iarnă iar voi,, marturisiti”pe calculator. Trezirea domnilor.

    • admin2 says:

      Subscriu.
      Cu nădejdea în redresarea ”coloanei.” Poate e doar o ”hernie de disc”… de frână.
      Pr. Ciprian

      • Sandel says:

        Subscriu si eu George.
        Am citit si eu articolul si comentariile, dar nu m-am obosit sa scriu pentru ca oricum nu l-ar fi publicat.
        Ei sunt cei care arunca piatra….si scot sabia. Di pacate de ele vor pieri.

  21. Parascheva says:

    CELE MAI MARI DOUĂ PORUNCI ALE LEGII CELEI NOI
    „”Care sunt cele mai mari două porunci ale lui Hristos, sau porunci ale legii celei noi a lui Dumnezeu?
    Prima poruncă este: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi din toată puterea ta.”
    Iar a doua este la fel ca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei XXII, 37-40; Marcu XII, 30-31).
    Ce a spus Hristos despre importanţa acestor două porunci?
    El a spus: „În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii” (Matei XXII, 40). Şi a mai spus: „Nu este altă poruncă mai mare decât acestea” (Marcu XII, 31).
    Aceasta înseamnă cumva că legea cea veche, a celor zece porunci dumnezeieşti, şi-a pierdut însemnătatea şi valoarea prin darea acestor două porunci?
    Nu. Aceasta înseamnă numai că iubirea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele nostru desăvârşeşte întreaga lege veche, după cum spune şi Apostolul: „Iubirea este deci împlinirea legii” (Romani XIII, 10). Cu alte cuvinte: iubirea este mai presus de poruncă şi de oprire, căci ea înfrânează mai mult decât i se cere şi face mai mult decât ne aşteptăm de la ea.
    Ce înseamnă a iubi pe Dumnezeu? Înseamnă a-L iubi mai mult decât orice, decât pe noi înşine, familia, sau lumea, sau orice altceva din lume
    . Ce înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu din toată inima noastră? Înseamnă a ne strămuta toate simţirile noastre într-un singur simţământ de iubire faţă de Dumnezeu.
    Ce înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu din tot sufletul nostru? Înseamnă a ne ilumina şi încălzi întregul nostru suflet cu iubire faţă de Dumnezeu.
    Ce înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu cu tot cugetul nostru? Înseamnă a ne călăuzi toate gândurile noastre spre gândul iubirii lui Dumnezeu.
    Ce înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu cu toată puterea noastră?
    Înseamnă a ne îndrepta toate puterile voinţei noastre spre o faptă bineplăcută lui Dumnezeu, iubirea noastră.
    Ce înseamnă a doua poruncă a legii noi: „Să iubeşti pe aproapele tău că pe tine însuţi”?
    Înainte de toate, înseamnă că trebuie să iubim pe Domnul Iisus Hristos, Omul desăvârşit, ca pe cel mai drag şi cel mai apropiat semen al nostru, iar prin El şi pe ceilalţi semeni ai noştri. Este iubirea noastră faţă de Iisus Hristos cuprinsă în prima poruncă? Cu adevărat este, dar acolo se înţelege iubirea pentru El ca Dumnezeu, în acelaşi timp cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, iar aici se înţelege dragostea faţă de El ca om, modelul cel dintâi al omului desăvârşit, „Cel mai desăvârşit dintre fiii oamenilor”.
    A vorbit Domnul Iisus Hristos despre datoria de a-L iubi? Da, şi a fost foarte limpede. El a spus: „Cine iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine” (Matei X, 37). Apoi El a mai spus: „Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu (Ioan XV, 23). „Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi” (Ioan XV, 9). Pe Petru l-a întrebat: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” (Ioan XXI, 15). El pune această întrebare fiecăruia dintre noi: „Mă iubeşti?” Şi Sfântul Apostol Pavel spune: „ Cel ce nu iubeşte pe Domnul să fie anatema!” (I Corinteni XVI, 22).
    Ce putem spune atunci despre dragostea noastră faţă de alţi oameni?
    Precum îl iubim pe Dumnezeu prin Iisus Hristos, tot astfel iubim şi pe oameni prin Iisus Hristos.””

    din- CREDINŢA SFINŢILOR ,Catehismul Bisericii Ortodoxe- de Nicolae Velimirovici

  22. Parascheva says:

    Pr. Evghenie ,d-neata ce ai inteles din aceste doua porunci ale lui Hristos Domnul !?

  23. Andrei says:

    Hristos a inviat!
    Cum credeti, p. Ciprian, cind o fi momentul oportun pentru restabilirea ierarhiei ortodoxe: acum, dupa potir comun cu papa sau de lasat asa cum este in voia Domnului?
    Cred ca Biserica are nevoie de episcopi ortodosci, care in sfarsit pot fi alesi de pleroma Bisericii (macar ca e mica) dar nu impusi Bisericii de nu stiu cine si hirotoniti nu stiu pentru ce merite (adica numai banuesc de cine si pentru ce)… Sunt si episcopi ortodocsi („caterisiti” de ecumenisti), inca in viata, care ar putea face asta: ep. Diomid (Dziuban) din Kamceatka („cat.” 2008), ep. Artemie din Serbia („cat.” 2015), etc.

    • admin2 says:

      Pentru noi este greu, că suntem ca preoți chemați să săvârșim o lucrare care normal este datoria episcopilor: luminarea întru credință, unirea în adevăr, lupta cu minciuna etc. Așa că, mai mult ce putem spune? Sus pe Cruce și atât.
      Pr. Ciprian

  24. Mihai says:

    Cu ,, binecuvântarea” arhiepiscopiei Timișoarei http://mitropolia-banatului.ro/29620-2/ cam asta ai preocupa pe dumnealor

  25. sofia says:

    si totusi dupa ce am citit scrisoarea din temnita a patriarhului mucenic TIHON ,catre TOTI CRESTINII ,pe siteul traditiaortodoxa,eu ma indoiesc ca mai exista har la conducerea bisericeasca romana,dupa atitea rugaciuni cu ereticii,poate la unii preoti pomenitori ,dar asta nu va dura prea mult daca nu se trezescx si persista in erezie prin pomenirea ierarhilor eretici.Si daca citim ce mai zic sfintii parinti ,de ex.SF.TEODOR STUDITUL ,zice ca imparasania este intinata prin pomenirea ierarhului eretic.HARUL va ramine doar in JAPONIA.Acolo acuma se moare pt.credinta ortodoxa si patriarhul are o intensa actiune de raspindire a ortodoxiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *