Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Stareților aghioriți le răspunde Sfântul Athanasie din Paros

Ce ar spune astăzi Sfântul Athanasie din Paros
de arhimandrit Meletios Apostolos Vadrahanis

Sfântul Athanasie din Paros (1721-1813), care a fost recunoscut în mod oficial ca sfânt de către Biserică în anul 1994, a fost împreună cu Makarios Notaras, episcopul Corintului și cu Sfântul Nicodim Aghioritul, cele mai de seamă personalități teologice ale secolului al XVIII-lea și au continuat lucrarea Sfântului Grigorie Palama (din secolul al XIV-lea). Dușmanii lor i-au numit în mod ironic colivazi. Însă de către cercetători distinși, chiar și străini (L. Petit, Le Guillu, Amfilohie Radovici) ei au fost considerați creatorii renașterii isihaste și filocalice din secolul al XVIII-lea (vezi protopresbiter Theodoros Zisis, Operele colivazilor, Tesalonic, 2004, p. 69).

Printre altele, Sfântul Athanasie din Paros a publicat cuvintele arhiepiscopului Macarios Hrisokefalos al Filadelfiei, cărora le-a făcut un cuvânt înainte (ca anonim) și a adăugat la ele și un cuvânt propriu, despre Sfântul Grigorie Palama, care a fost rostit în Tesalonic în Duminica a doua a Postului Mare din anul 1759 sau din 1768 (nu se știe exact, vezi Macarios Hrisokefalos, Cuvinte panegirice, 14, Editura Rigopoulos, Tesalonic, 1989, introducere de arhimandrit Irineu Delidimos). Prin acest cuvânt, care este cuprins între paginile 550-563, el îl laudă pe Sfântul Grigorie Palama, îi lovește ca un trăznet pe papistași și îi acuză și plânge pe ortodocșii filo-uniați (= ecumeniștii de astăzi). Vom prezenta aici numai pagina 560, unde vorbește despre filo-unioniști.

”Ah, frați creștini, acolo am ajuns să nu mai facem diferență între grâu și neghină, între oi și lupi, între lumină și întuneric, între Hristos și Veliar? Ce legătură are lumina cu întunericul, ce înțelegere poate exista între credincioși și eretici, ce legături pot fi între ei? Cât de bună este această stimă pe care o au unii față de vrăjmașii adevărului și ai sfinților noștri?

Unde este acel foc pe care a venit Hristos să îl aducă pe pământ? S-a stins, a dispărut dintr-o dată; unde este acea sabie a lui Hristos, care desparte și pe cei de același sânge și îi îndepărtează pe cei înrudiți între ei și frate se desparte de frate pentru credință? A lipsit, a dispărut cu totul din cuvântul nostru; așadar, pentru aceasta sunt la Roma și răsăritenii, pentru aceasta ei duc tratative cu papistașii, de aceea francii (adică papistașii) devin nași de botez ai bizantinilor; de aceea preoții răsăriteni (ortodocși) nu numai că îi cunună și îi înmormântează pe latini, dar și pe lutherani și calvini.
De aceea se întâmplă atâtea și atâtea altele foarte cunoscute și vrednice de condamnat pentru că nu avem râvnă (zel) pentru credință; iar ei ne blesteamă și noi îi binecuvântăm; ei (papistașii și ceilalți eretici – n.trad.) fără încetare aleargă încolo și încoace și fac planuri, distrug, îi atrag pe frații noștri spre pierzare; iar nouă nu ni se vă permisiunea nici să informăm oile cele cuvântătoare, să le păzim de lupii aceștia ucigători de suflet, ci suntem acuzați ca fiind niște elemente turbulente; ei, ca să nu spun multe, ne numesc suflete pierdute, animae persae, în vreme ce noi, cu harul lui Dumnezeu, stăm neclintiți pe fundamentul mărturisirii apostolice și moștenite de la Sfinții Părinți; iar noi, ca niște nesimțitori ai atâtor lovituri din partea lor, îi considerăm frați; se poate întreba cineva: cum de ei se comportă și gândesc așa despre noi și cum de ne numesc astfel?

Să li se povestească, cine cunoaște, despre fratele nostru creștin (adică ortodox – n.trad.) care a studiat medicina într-un oraș al Italiei, numit Vononia, frate care, pentru că nu a vrut înainte de moarte să se spovedească și să se fie împărtășit de către papistași, l-au aruncat peste zidurile cetății, în locul unde se aruncă stârvurile de animale și l-au mâncat câinii.”

Noi nu vom adăuga nimic la cele de mai sus. Doar ne întrebăm ce ar spune Sfântul Athanasie dacă ar trăi astăzi?

 

Sursa – https://katanixis.blogspot.ro/2017/07/blog-post_29.html

 

traducere din limba greacă de
pr. Ciprian Staicu

4 Responses to Stareților aghioriți le răspunde Sfântul Athanasie din Paros

  1. Cristian says:

    Foarte important textul. Degradarea credintei printre ortodocsi era in „floare” si atunci, si nu numai la greci. Pr. Florovski numea perioada de aprox. 150 – 200 de ani de dupa Sinodul dela Iasi din 1642, bazat pe marturisirea de credinta a lui Petru Movila, „captivitatea scolastica” a Ortodoxiei (de altfel grecii se „abtin” dela a-l considera Sfant pe Petru Movila, si nici OCA nu-l pomeneste printre ceilalti Sfinti fosti mitropoliti ai Kievului praznuiti pe 5 octombrie).

    Cred ca ar fi de mare folos duhovnicesc daca ati putea gasi si scrisoarea Sfantului Atanasie intitulata „Învăţătură părintească”, publicata anonim.

  2. Doina says:

    Acestor stareți le răspunde chiar Hristos în Biblie.
    Sunt prinși de duhul ecumenist și singurul tratament care să-i vindece de această boală este ÎNTOARCEREA LA HRISTOS!

  3. gheorghe says:

    Doina ! ai dreptate cu tratamentul prescris staretilor, dar ma tem ca nu are cine sa l-il administreze.Bunul Dumnezeu a lasat libera alegere pentru toti oamenii. Sa nadajduim in rugaciunile Sfintilor plecati dintre noi, si ai rugatorilor bineplacuti ai lui Dumnezeu de pe pamant. Amin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *