Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”

"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)

Cuvânt patristic

Întru această zi, învățătură a Sfântului Ioan Gură de Aur

Să se știe că cel ce face milostenie din dreapta avere și ca un plăcut lui Dumnezeu viețuiește și toată fapta bună o săvârșește, acesta mare este întru Împărăția cerului. Iar cel ce nu voiește să rabde chinurile, nevoile și asupririle vieții, acela mic este înaintea lui Dumnezeu.

Deci, spun iarăși că cel ce viețuiește în credință și în fapte bune primește cu bucurie chinurile, primejdiile și toate asupririle, acela mare este înaintea lui Dumnezeu și între oameni este întreg la minte și între îngeri este slăvit. Iar cei ce în viața de aici greșesc și niciun fel de primejdii nu primesc, aceia de mai mare osândă se fac vinovați.

Iar cei ce, măcar de au și greșit aici, dar rabdă nevoile, primindu-le cu pocăință, lăudând pe Dumnezeu și rugându-se pentru cei ce le pricinuiesc lor nenorociri, aceia întocmai cu Sfinții își vor primi soarta. Iar dacă cineva nu crede cuvântul acesta, să se gândească la nenorocirile lui Iov, la chinurile Apostolilor și, mai mult decât toți, la suferințele lui Pavel.

Iov, când făcea milostenie și viețuia după plăcerea lui Dumnezeu, atunci mic era înaintea lui Dumnezeu, iar înaintea oamenilor era slăvit. Iar când primea primejdiile, atunci s-a făcut mare înaintea lui Dumnezeu și slăvit s-a făcut între toți Sfinții. Asemenea și Apostolii, când făceau minunile și alte fapte bune, nu erau slăviți. Dar când îndurau primejdii și chinuri, atunci proslăviți erau foarte.

Iar Pavel a răbdat primejdii și nevoi mai mult decât toți, drept aceea și cununi a luat mai multe decât toți, că și este cel mai ales decât toți. Ca pentru cel ales, toți aleșii să dobândească mântuire, pe care unii au și câștigat-o. Că precum aurul lămurit este prin foc, așa și Sfinții se lămuresc prin chinuri.

Iar pe păcătoși i-a slobozit Dumnezeu la răsfățare, după a lor voie, că n-au voit hrana veșnică, ci de viața aceasta vremelnică s-au legat. Drept aceea, noi să ne legăm de cealaltă și destule bunătăți ne va da nouă Dumnezeu. Iar cei ce cauta viața aceasta și o iubesc pe ea, nu o vor primi pe cealaltă.